Sedinta Camerei Deputatilor din 6 septembrie 2021

Dezbateri parlamentare

Sedinta Camerei Deputatilor din 6 septembrie 2021

Sumarul sedintei
Stenograma completa
publicata în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.128/2021

Video - Flash & IOS

Sunteti aici:

Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta Camerei Deputatilor din 6 septembrie 2021

Sedinta Camerei Deputatilor din 6 septembrie 2021

Evocarea personalităţii lui Ivan Patzaichin de către domnul deputat Silviu Feodor.

Şedinţa a început la ora 16.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Sărut mâna, doamnelor şi domnilor!

Vă propun să începem ... (Vociferări.) întâlnirea ... şedinţa de astăzi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O să vă rog să păstrăm cât de cât liniştea, ca să putem funcţiona.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 197.

Pentru început, îi dau cuvântul domnului deputat Silviu Feodor, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Feodor:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

Dragi români,

Astăzi doresc, cu permisiunea dumneavoastră, să evoc, în câteva cuvinte, aici, în Parlamentul României, o mare personalitate pe care am pierdut-o, din păcate, ieri, 5 septembrie 2021, marele sportiv român, Ivan Patzaichin.

Plecarea dintre noi, pe 5 septembrie 2021, a celui mai mare canoist român, unul dintre cei mai iubiţi sportivi ai României, Ivan Patzaichin, a lăsat un gol imens în lumea sportului, precum şi în inimile noastre.

A fost o personalitate cu suflet nobil, caracterizată în decursul vieţii prin modestie, blândeţe, empatie, generozitate, bunătate sufletească adevărată, dublat de imaginaţie şi inteligenţă, aşa cum spunea şi Camil Petrescu în "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", că "bunătatea adevărată cere neapărat inteligenţă şi imaginaţie".

Ivan Patzaichin s-a născut la 26 noiembrie 1949, în familia lui Vicol şi a Alexandrei, ruşi lipoveni din localitatea Mila 23, comuna Crişan, judeţul Tulcea. Şi pentru că pe 26 noiembrie ruşii lipoveni ortodocşi de rit vechi îl prăznuiesc pe Sfântul Ioan Gură de Aur, Ivan a primit numele de Ioan la botez, în cinstea sfântului său protector. Sfântul Ioan Gură de Aur este numit şi "Homer al oratorilor". Ivan Patzaichin, botezat Ioan, a devenit un "sportiv al sportivilor". Sfântul Ioan este omul unei singure cărţi - Biblia, Ivan a practicat un singur sport, pe care l-a dus la desăvârşire.

Cariera sportivă a început-o în martie 1967, la Clubul Sportiv "Dinamo" din Bucureşti, la recomandarea consătenilor săi Vicol Calabiciov şi Serghei Covaliov, care practicau caiac-canoe şi câştigaseră titlul de campioni mondiali, în 1966. Au urmat 43 de ani în cadrul Clubului "Dinamo" Bucureşti, dintre care 18 în calitate de sportiv şi 25 de ani ca antrenor.

În cariera de sportiv, Ivan Patzaichin, a obţinut 40 de titluri de campion naţional şi a câştigat o singură medalie de aur la canoe dublu, la proba de 1.000 de metri la Campionatele Europene din 1969 de la Moscova, şi asta deoarece după această ediţie campionatele europene au fost suspendate până în anul 1997.

De asemenea, a câştigat 22 de titluri, la 11 ediţii ale campionatelor mondiale, între 1970 şi 1981, dintre care 8 medalii au fost de aur, 7 medalii de argint şi 7 medalii de bronz.

Ivan Patzaichin a fost declarat Sportivul Secolului al XX-lea de către Federaţia Internaţională de Caiac-Canoe.

Ca sportiv, a participat la cinci ediţii ale jocurilor olimpice de vară: Mexic - 1968, München - 1972, Montreal - 1976, Moscova - 1980, Los Angeles - 1984.

A cucerit şapte medalii, dintre care patru de aur: Mexic - 1968, München - 1972, Moscova - 1980, Los Angeles - 1984 şi trei de argint: în 1972, 1980 şi în 1984.

Cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de Vară şi triplu cu argint, a participat şi ca antrenor al lotului de caiac-canoe tot la cinci ediţii la Jocurile Olimpice de Vară, iar un alt etnic rus lipovean, Mitică Pricop, antrenat de Ivan Patzaichin, a cucerit aurul împreună cu Florin Popescu, la Sydney, în anul 2000.

Maestru emerit al sportului din anul 1968 şi maestru internaţional al sportului din 1982, lui Ivan Patzaichin i s-a decernat, în 1990, din partea Comitetului Olimpic Internaţional, cea mai înaltă distincţie a acestui for, Ordinul Olimpic "Colanul de Platină".

Încă un Colan, de Aur, l-a primit în 2019, fiind cea mai înaltă distincţie oferită de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.

Ivan Patzaichin a devenit Antrenor Emerit în 1991, iar în anul 2008 a primit Ordinul "Meritul Sportiv" clasa I. Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de ofiţer i-a fost conferit în anul 2000.

În 2019, chiar în ziua în care marele sportiv şi antrenor emerit Ivan Patzaichin a împlinit 70 de ani, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, l-a decorat cu cea mai înaltă distincţie a Statului Român, Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler. Atunci, Ivan Patzaichin a declarat: "Prin sport am promovat România şi de fiecare dată am purtat tricolorul pe piept cu mare bucurie, cu satisfacţie şi cu mândrie. Totdeauna am fost mândru că sunt român şi bucuros să reprezint România".

Începând cu 1 decembrie 2004, Ivan Patzaichin a fost înaintat la gradul de general de brigadă cu o stea, în rezervă.

În anul 2010 a fost distins cu Decoraţia Regală "Nihil Sine Deo", primită prin ordinul Majestăţii Sale Regele Mihai I.

În 2016 i s-a decernat titlul "Doctor Honoris Causa" din partea Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport.

Nu doar Delta Dunării a iubit-o Ivan Patzaichin! Prin Asociaţia "Ivan Patzaichin - Mila 23", fostul mare sportiv şi antrenor, de astă dată în calitate de antreprenor social, a făcut ca şi Dâmboviţa să prindă viaţă, creând un "ecosistem" lângă Biblioteca Naţională din Bucureşti, la podul Unirii, prin Proiectul "Dâmboviţa Smart River".

Dispariţia legendarului sportiv şi antrenor emerit Ivan Patzaichin ne-a întristat profund. Am pierdut un om de valoare, un prieten, un mare iubitor al sportului şi promotor al ecoturismului din România, care a iubit şi a promovat şi valorile etniei din care a făcut parte. Pe lângă faptul că era tenace, perseverent, depunea un efort susţinut până la epuizare, Ivan Patzaichin avea un suflet deschis şi iubitor, ce poate fi descris fidel prin pasajul din piesa "Cum vă place", de William Shakespeare: "Dragostea este făcută din suspine şi lacrimi, din credinţă şi servire, din fantezie. E toată o pasiune şi dorinţe; numai adorare, datorie şi respect, numai umilinţă, răbdare şi nerăbdare, numai puritate, durere şi ascultare". Dar, ce înseamnă a iubi? Înseamnă mai mult decât toate acestea.

Domnul Ivan Patzaichin a servit această minunată ţară şi rămâne un model demn de urmat pentru noi toţi.

Domnul Ivan Patzaichin a iubit România, a iubit oamenii şi apa. Lor şi-a dedicat viaţa.

A participat la zece ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară - cinci ca sportiv şi cinci ca antrenor - şi a fost un om de nota zece.

Domnul Ivan Patzaichin trebuie să rămână o icoană a sportului românesc, datorită spiritului său de luptător şi biruitor!

Păstrarea unui moment de reculegere în memoria lui Ivan Patzaichin, fost sportiv şi antrenor român.

Stimaţi colegi,

În semn de recunoştinţă şi preţuire pentru marele sportiv şi antrenor român, Ivan Patzaichin, omul de aur al sportului românesc, vă rog să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească pe Ivan Patzaichin!

Царство небесное!

Вечная и светлая ему память!

Vă mulţumesc foarte mult, stimaţi colegi! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace pe marele nostru campion.

În continuare, o să-i dau cuvântul domnului deputat George Simion, liderul Grupului AUR, conform deciziei din Comitetul liderilor.

Vă rog, domnule deputat.

Păstrarea unui moment de reculegere în memoria lui Ion Caramitru, fost actor de teatru şi film, regizor şi politician român.

Domnul George-Nicolae Simion:

Stimaţi colegi,

A fost o duminică neagră pentru România. Alături de marele nostru campion a plecat la Dumnezeu şi marele nostru actor Ion Caramitru, şi în memoria lui vă rog să ţinem un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Dumnezeu să-i odihnească!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dumnezeu să-i ierte!

Tot potrivit deciziei din Comitetul liderilor, următorul vorbitor, domnul deputat Ştirbu.

Se pregăteşte domnul deputat Iulian Bulai. Şi dacă sunt şi alţi colegi care doresc să intervină, o să-i rog să anunţe.

Vă mulţumesc.

Scurte intervenţii privind marcarea traseului celor două personalităţi, Ivan Patzaichin şi Ion Caramitru.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Voi încerca să fiu foarte scurt, pentru că în asemenea momente cuvintele sunt de prisos.

Aşa cum spuneau şi antevorbitorii mei, astăzi este o zi... n-aş spune neagră... o zi urâtă pentru România, pentru că în parcursul istoric al fiecărei naţiuni există astfel de momente, dar aceste momente sunt prilejuite de dispariţia unora dintre cei mai iubiţi fii ai naţiunilor.

Dragi colegi,

Dragi colege,

Fiecare naţiune, în istoria sa, are parte de generaţii de excepţie care lasă o amprentă puternică asupra vremurilor.

Noi, astăzi, aici, comemorăm, sau putem spune că vorbim despre doi români, doi reprezentanţi a două minorităţi care au făcut ca România să fie cunoscută pe toate meleagurile acestei planete.

Dacă am avut posibilitatea şi marea onoare să-l cunosc pe marele nostru campion, Ivan Patzaichin, vă pot spune că am avut deosebita onoare de a fi - nu pot spune că prieten, pentru că aş îndrăzni prea mult -, dar am fost mai mult decât amic cu Pino Caramitru, mai bine de zece ani de zile, un om care a făcut ca sufletul fiecăruia dintre noi să vibreze atunci când l-am văzut pe scena TNB, pe scena Teatrului Bulandra sau în marile creaţii cinematografice în care a jucat. Un om deosebit, un mare caracter, un actor, un regizor, un profesor, un om de cultură fenomenal.

În încheiere, dragi prieteni, dragi colegi, vă pot spune - şi fac aici un angajament -, pentru că, aşa cum am spus în ultima convorbire cu el, acum mai bine o lună de zile, acel proiect pe care îl gândea, proiect care ar fi trebuit să revitalizeze viaţa culturală din România, mă angajez aici, în faţa dumneavoastră, să-l duc la bun sfârşit.

În încheiere, dragi prieteni, dragi colegi, vă pot spune că, dacă pe parcursul vieţii lor aceşti mari români au fost recompensaţi de către societate cu nenumărate distincţii, de astăzi încolo aceşti mari români, mari campioni ai sportului şi culturii româneşti vor fi recompensaţi de către naţiunea română prin neuitare şi prin faptul că memoria lor va fi vie în sufletele fiecărui român.

Dumnezeu să-i odihnească şi Dumnezeu să-i aibă în pază!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat Ştirbu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Ieri au plecat spre cer două stele - una din lumea sportului şi una din lumea culturii.

Avem datoria, avem nevoie să arătăm acest respect pentru o stea a sportului românesc, printr-un angajament al Parlamentului, de a avea grijă de Casa Memorială a domnului Patzaichin din Delta Dunării, locul în care s-a născut şi a copilărit, locul pe care trebuie să-l păstrăm ca o memorie vie, aşa cum şi-ar fi dorit domnul Patzaichin.

Domnul Caramitru a fost o stea a culturii româneşti, un om complet - actor, regizor, revoluţionar, ministru al culturii, director de teatru - un om complet cum se naşte o dată la 100 de ani.

Condoleanţele noastre, în numele Parlamentului României, către ambele familii!

Dumnezeu să-i odihnească şi să-i fericească!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ionuţ Vulpescu.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat transmit condoleanţe familiilor celor două personalităţi pe care le conducem, în aceste zile, pe ultimul drum pământesc.

Sunt însă oameni care nu mor, pentru că lecţiile lor rămân. Lecţia lui Ivan Patzaichin, care a pus Delta Dunării în centrul lumii şi a vorbit lumii despre România, este lecţia unui om care nu cedează niciodată. Şi acel episod de la München, din 1972, episod de film, cu pagaia ruptă, când Patzaichin, totuşi, a ajuns în finală şi a câştigat pentru a doua oară, la momentul respectiv, titlul olimpic.

A fost de cinci ori la olimpiadă ca sportiv şi de cinci ori ca antrenor. Patru titluri olimpice. Şi trebuie să nu uităm că dispariţia lui Ivan Patzaichin e în anul în care România a ajuns pe locul 46 în lume la olimpiadă.

Îmi amintesc emoţia acelor dimineţi, cu reluările de la Los Angeles, când Patzaichin a câştigat ultimul titlu olimpic.

Lecţia lui Patzaichin este enormă, prin modestia lui. Este un semn că nu contează unde te-ai născut, ci foarte important este drumul, este sensul.

Îi datorăm, cu toţii, respectul nostru pentru această lecţie de campion şi de mentalitate.

În ceea ce priveşte dispariţia lui Ion Caramitru trebuie spus, dincolo de actorul uriaş care a fost, un actor peste care nu se va trece niciodată, cortina nu se va lăsa niciodată, a fost unul dintre ultimii mohicani ai generaţiei de aur, în teatrul şi în filmul românesc, o carieră care s-a întins pe 50 de ani, în teatru şi în film, şi cel mai important, aici, este respectul necondiţionat al publicului.

Dincolo de asta, a fost un foarte bun ministru al culturii, a fost primul ministru al culturii, după Revoluţie, care a avut mandat întreg, între 1996 şi 2000.

Până astăzi, îi datorăm lui Ion Caramitru cele mai multe dintre legile care prevăd protecţia monumentelor istorice. Cele mai multe monumente care au fost înscrise în lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO au fost înscrise în mandatul său.

La un moment dat, într-o perioadă de convulsii şi de crize, aşa cum este şi cea pe care o traversăm în aceste săptămâni, ministrul de finanţe de la acea vreme a spus: "În vremuri de criză cultura se opreşte". Iar Ion Caramitru, în şedinţa de Guvern, a replicat: "Cultura nu se opreşte niciodată! Eu mă opresc acum, aici, şi aveţi pe masă, domnule prim-ministru, demisia mea".

Era un factor de presiune ca bugetul Ministerului Culturii să nu fie atacat, să nu fie şubrezit, ca, până la urmă, cultura să fie în centrul actului de guvernare, nu la periferie, cum e acum.

Ministrul culturii, astăzi, e ultimul care stă la masa Guvernului. În toamnă, probabil, o să aibă un taburet, aşa, undeva pe hol.

Lecţia lui Ion Caramitru este că atunci când ai o autoritate, dacă o ai, trebuie să o exerciţi pentru a proteja domeniul pe care îl ocupi şi în faţa căruia ai o responsabilitate.

O zi foarte tristă pentru România. Şi pentru că moartea e mereu o chestiune personală, am ţinut să marcăm, în mod distinct, traseul celor doi uriaşi pe care România îi plânge astăzi.

Dumnezeu să-i ierte! (Aplauze.)

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaţilor, potrivit prevederilor art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat Vulpescu.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 6 septembrie, şi marţi, 7 septembrie 2021; programul de lucru pentru perioada 6-11 septembrie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 1-6 septembrie de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, vom continua lucrările Camerei cu prezentarea, pe scurt, a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Vă rog, domnule lider al Grupului PNL.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor (PHCD 65/2021) (amânarea dezbaterilor).

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o mare rugăminte - de altfel avem consens între liderii de grup - să acceptăm cu toţii amânarea dezbaterii punctului 2 de pe ordinea de zi (Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 65/2021). Este un proiect de hotărâre care specifică modificări în componenţa comisiilor permanente, deoarece astăzi, la Comitetul liderilor, din grabă, a apărut în proiectul de hotărâre o prevedere care nu ar trebui să figureze acolo, în sensul în care locul de la Comisia pentru afaceri europene al Grupului AUR trebuie repartizat altui coleg deputat, iar menţiunea aceasta o va face liderul de grup AUR la şedinţa Biroului permanent care va avea loc mâine, pentru a corecta proiectul de hotărâre şi a-l aduce la plen săptămâna viitoare, în concordanţă cu cele stabilite între liderii de grup.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În regulă, domnule coleg.

Dacă există acordul liderilor, atunci amânăm acest proiect de hotărâre.

Vă rog, domnule lider Simion, Grupul AUR.

Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea art. 70 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (PL-x 4/2015/2019) (retrimisă comisiei).

Domnul George-Nicolae Simion:

Punctul 12 (Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea art.70 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011; PL-x 4/2015/2019), înţeleg că îl trimitem înapoi, comisiilor. (Vociferări.)

Le-am luat cuvântul!

12, cu catalogul online. Da? Îl trimitem înapoi, comisiilor. (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări.)

12. Cu 2 am stabilit. 12, cu catalogul online - PL-x 4/2015/2019.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aveţi acordul celorlalţi colegi, domnule lider?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

E în regulă. Dacă toţi colegii sunt de acord, atunci punctul 12 iese de pe ordinea de zi şi este amânat.

Îl invit la cuvânt pe liderul deputaţilor USR, domnul Rodeanu.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Este OK!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

OK. În regulă.

Mulţumesc.

Deci, intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

O să-i rog pe colegii de la secretariat să noteze scoaterea de pe ordinea de zi a punctelor aflate la punctele 2 şi 12 şi intrăm în dezbateri.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Plan de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale COM(2021)102 (PHCD 63/2021) (rămas pentru votul final).

Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Plan de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale COM(2021)102; PHCD 63/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Stimaţi colegi,

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Plan de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale COM(2021)102.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate şi familie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut planul de acţiune privind pilonul principal al drepturilor sociale, a recomandat un mecanism de dialog permanent, consultarea cetăţenilor şi implicarea deplină a parlamentelor naţionale, a considerat că zonele rurale necesită măsuri specifice de reducere a riscului de sărăcie şi de excluziune socială.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 29 iunie 2021 şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea Grupului PNL, doamna deputat Christine Thellmann.

Doamna Christine Thellmann:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Pilonul european al drepturilor sociale a fost constituit prin Proclamaţia interinstituţională din 26 aprilie 2017.

Documentul european este construit în jurul a trei piloni esenţiali: egalitate de şanse şi accesul la piaţa muncii, condiţii de muncă echitabile, protecţia socială şi incluziunea socială.

Planul de acţiune propus de către Comisia Europeană cuprinde trei obiective centrale care au ca termen limită de punere în practică anul 2030.

Cel puţin 87% din populaţia cu vârstă cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă până în 2030, cel puţin 60% dintre toate persoanele adulte ar trebui să participe în fiecare an la activităţi de formare profesională, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puţin 15 milioane până în 2030.

În acest sens, documentul prezintă domeniile în care sunt necesare acţiuni suplimentare şi concertate pentru atingerea obiectivelor propuse şi propuneri legislative concrete pentru următoarea perioadă, precum şi acţiunile necesare din partea statelor membre, şi anume: locuri de muncă mai multe şi de bună calitate, competenţe şi legalitate, protecţie şi incluziune socială.

Faţă de cele prezentate anterior, PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre supus astăzi spre dezbatere.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Ana-Maria Cătăuţă, Grupul PSD.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult.

Punerea eficientă în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale este în prezent mai importantă ca oricând şi depinde în foarte mare măsură de hotărârea statelor membre, dar şi de acţiunile întreprinse de către acestea.

Toate forţele politice ale Europei sunt de acord că forţa de muncă calificată este motorul unei economii verzi şi digitale prospere şi de aceea sistemele de educaţie şi de formare joacă un rol esenţial în crearea bazelor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii. Noilor condiţii de muncă, de cele mai multe ori sedentare, impuse de extinderea digitalizării, prezintă un impact deosebit asupra stării sănătăţii, ceea ce impune şi actualizarea, în consecinţă, a standardelor de securitate şi sănătate în muncă.

În acest sens, susţinem adoptarea opiniei în forma comunicată de Comisia pentru afaceri europene. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Invităm la cuvânt pe colegul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Avem un plan de acţiune pentru drepturi sociale, reducerea sărăciei, a excluziunii sociale şi aşa mai departe. Cuvinte frumoase, dar, fără a le aplica, ele rămân forme fără fond.

În cazul Guvernului, dar şi al Parlamentului, ele sunt în general neacoperite în fapte. Una se zice, alta se face. Vorba e una, fapta e alta.

Vorbim despre drepturi sociale, drepturi ale omului până la urmă. Şi ce face Guvernul? Se încalcă libertăţile fundamentale în mod ilogic, fără motive reale. Se întâmplă chiar acum.

Vorbim despre mecanism de dialog social permanent. Ce avem? Reglementări prin care guvernele trecute şi prezente au ca obiectiv dispariţia gospodăriei ţărăneşti, înăsprirea condiţiilor de creştere a animalelor şi chiar interzicerea lor. Acestea sunt faptele.

Apoi, avem propunerea de reducere a abandonului şcolar timpuriu. Ce avem? Creşterea fără discernământ a numărului de materii şi reducerea celor clasice importante, astfel încât copiii noştri sunt dezorientaţi, scăderea autorităţii dascălilor şi a respectului de sine al elevului, din cauza unei finanţări per elev, per capita, ca la animale, astfel încât totul devine o formalitate. Dascălii trebuie să dea note de trecere, iar elevilor nu le mai pasă de nimic, având în vedere şi calitatea programei şcolare.

Avem altceva - reducerea sărăciei şi excluziunii sociale, încurajarea antreprenoriatului, mai ales a celor tineri.

Ce avem? Taxare fără milă şi fără nicio deosebire a întregii populaţii, astfel încât asistăm la o golire a ţării, mai ales de populaţia tânără.

Propun ca pe viitor, într-adevăr, să aplicăm în legislaţie aceste principii pe care le votăm acum.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat.

Dacă nu mai sunt obiecţii sau comentarii de ordin general, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La art. 1 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Stimaţi colegi, nu mai avem rapoarte decât la punctul 9.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (PL-x 639/2020) (rămas pentru votul final).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; PL-x 639/2020; caracter ordinar; procedură de urgenţă; raport fără amendamente.

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog, comisia.

Comisia pentru buget, vă rog.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Prin prezentul act normativ se prezintă necesitatea elaborării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru instrumentul de finanţare "Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă", prin care urmează a fi stabilite domeniile prioritare de investiţii ale României pentru ieşirea din criză, relansarea economică şi creşterea capacităţii de rezilienţă a României.

În urma dezbaterii proiectului de lege, deputaţii prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul mecanismului de redresare şi rezilienţă, în forma prezentată de Guvern.

Facem precizarea că, în şedinţa comisiei din data de 25 august 2021, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât ca, atât amendamentele adoptate, cât şi amendamentele respinse iniţial la prezentul proiect de lege, în şedinţa din data de 29 iunie 2021, să fie preluate ca amendamente la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 - PL-x 190/2021 - în vederea sistematizării legislative.

În consecinţă, prezentul raport înlocuieşte raportul depus în data de 8 iulie 2021.

Prin obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Dacă din partea Guvernului vrea să mai facă cineva precizări pe tema acestui proiect? Nu.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Rusu Daniel-Gheorghe, din partea Grupului AUR.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Încă de la început vreau să vă spun că Grupul AUR s-a poziţionat ferm contra adoptării acestui proiect de lege. Ar trebui să ţin foarte mult să argumentez de ce, dar vreau să vă spicuiesc câteva lucruri.

În primul rând, aţi primit 24 de pagini de critici din partea Comisiei Europene cu privire la acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Investiţiile au fost aşezate "la grămadă", pentru a nu şti niciodată care sunt priorităţile noastre, de fapt. Aţi luat în derâdere abandonul şcolar şi unele probleme de investiţii asupra sănătăţii din România. Aţi luat în derâdere şi aroganţă, pot să spun, orice efort de dialog şi dezbatere a acestui program de rezilienţă şi redresare în Parlamentul României, unde cred că ar fi trebuit stabilite încă de la început aceste priorităţi şi sursa lor de finanţare.

Aşa cum vă spuneam, ar fi mult mai multe, dar nu vreau să vă ţin.

Şi, încă o dată, Grupul AUR va vota contra.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat Rusu.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Viorica Sandu, Grupul PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Au trecut 100 de zile de când România a transmis către Bruxelles Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi încă nu avem un răspuns pozitiv. Dimpotrivă, oficialii europeni ne-au întors deja documentele, au cerut modificări şi clarificări pe proiecte şi pe calcule.

În tot acest timp, planurile a 18 state din Uniunea Europeană au fost aprobate, iar unele au primit chiar avansul şi au început implementarea. Norocoşi cetăţenii acestor state care au guverne competente şi dedicate!

Premierul - încă premier - a fost mai ocupat în ultimele luni cu alegerile interne din propriul partid decât cu proiectele de interes public.

Ministrul fondurilor europene - încă ministrul fondurilor europene - a fost mai preocupat de sporurile angajaţilor săi şi banii pentru clientela politică decât de construirea de şcoli, spitale şi drumuri pentru români.

Guvernul Cîţu ne-a făcut de râs în Europa cu un PNRR superficial, incoerent, iar acum românii riscă să piardă o şansă uriaşă de dezvoltare.

Din acest motiv, atât eu, cât şi colegii mei din PSD nu vom vota acest proiect de lege în forma actuală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

A solicitat intervenţia doamna Anamaria Gavrilă, din grupul colegilor neafiliaţi.

După aceea, domnul Seidler.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Această propunere reglementează pregătirea, elaborarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru proiectele de infrastructură din domeniile de importanţă strategică pentru România, în cadrul PNRR. Demararea acestora trebuie să se facă înainte ca PNRR să fie aprobat.

Am votat împotriva acestui proiect de lege în Comisia pentru buget. Înseamnă drum liber spre a cheltui bani aiurea, pe studii pentru proiecte care nici măcar nu au fost aprobate.

Invit USR să susţină în continuare campania de oprire a furtului din banii publici şi să voteze împotriva acestei propuneri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cristian Seidler, Grupul USR.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Într-adevăr, parlamentarii au imunitate pentru declaraţiile politice şi aceasta este explicaţia pentru tirada de minciuni care pot fi spuse, fără a clipi, de la acest microfon.

S-a spus că PNRR nu a fost dezbătut. S-a dezbătut cu Asociaţia comunelor, s-a dezbătut cu Asociaţia municipiilor, cu Uniunea Consiliilor Judeţene şi au avut loc ore întregi de dezbateri, pe care le puteţi urmări şi acum, pentru că sunt online disponibile. Prima minciună, aşadar!

A doua minciună este că acest plan este ultimul aprobat, din Europa. Nu e adevărat. În timp ce alte planuri naţionale au fost aprobate, multe altele urmează să fie aprobate, al României în cursul lunii septembrie, aşa cum s-a spus de foarte mult timp, şi vor fi câteva planuri naţionale care, ştim deja din comunicarea Comisiei Europene, nu vor fi aprobate niciodată.

A treia chestiune. Sunt proiecte ce sunt deja demarate, prea puţine, e adevărat, pentru că trebuia să existe proiecte ajunse la maturitate, pe care noi, ca ţară, să le fi prezentat Comisiei Europene, dar asta este, asta s-a putut în această ţară în care în 20, din ultimii 30 de ani, am avut guvernare PSD. (Vociferări.)

Oooo! Acum aţi aflat?! Telespectatorii noştri, oamenii care ne privesc, oamenii care ne-au votat ştiu asta foarte bine. Dumneavoastră acum aţi aflat şi nu vă convine! Văd că vociferările, mai ales din partea Partidul Social Democrat, spun că nu sunteţi de acord cum că aţi fi guvernat 20 din ultimii 30 de ani. Nu înţeleg de ce vă e ruşine de acest lucru! E o realitate dură pentru România, dar adevărată. (Vociferări.)

Aşadar, cei care au lăsat proiecte "mature" foarte multe se plâng astăzi că ele sunt prea puţine.

Cu toate astea, PNRR - trebuie să ştim cu toţii, chiar şi parlamentarii - presupune o mulţime de reforme la care România se va fi angajat, apropo, prin hotărâre de Guvern. Ştiţi, PNRR se adoptă prin hotărâre de Guvern, de aceea nu a fost dezbătut în Parlament, pentru că o hotărâre de Guvern pe procedură nu se dezbate în Parlament. În acelaşi timp, e la fel de adevărat că în comisiile de afaceri europene acest PNRR a fost prezentat, iar liderii partidelor care au dorit au putut să petreacă câte ore au dorit şi din acest document; sigur el având câteva mii de pagini. Îmi aduc aminte de un celebru preşedinte de partid politic, pe numele său domnul ... era să spun Cîţu, dar de fapt se numeşte Ciolacu - e din echipa Cîţu, de asta era să fac confuzia asta... (Aplauze.) Dânsului i-a luat două ore să citească câteva mii de pagini. Asta arată adevăratul interes al PSD şi al liderului său faţă de un plan de reforme real în România.

Am vrut doar să vin să vă spun şi să vă demontez pleiada de minciuni cu care sunt sigur că veţi reveni la microfon şi în această sesiune parlamentară. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat Seidler.

Rugămintea este să intervenim pe partea de dezbateri. Cei care doresc să facă declaraţii politice ne vedem şi mâine dimineaţă şi vă rog şi pe dumneavoastră, domnule deputat Mina, dacă putem să-i ascultăm pe colegi.

Mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Dacă nu, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (PL-x 190/2021).

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; PL-x 190/2021.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă iniţiatorul, Guvernul, doreşte să intervină? Nu.

Doriţi?

Vă rog.

Îmi cer scuze, nu v-am văzut.

Domnul Marius-Mihai Vasiliu (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această ordonanţă de urgenţă vine să modifice ordonanţa iniţială, Ordonanţa nr. 155, care tocmai a fost dezbătută.

Este vorba despre nişte modificări, de actualizare, practic, urmare a aprobării Regulamentului, la începutul acestui an, Regulamentul pentru redresare şi rezilienţă.

Ordonanţa de urgenţă nr. 155 a fost elaborată şi aprobată pe baza proiectului iniţial de Regulament. Astfel, ulterior au fost necesare intervenţii pe procedura de adoptare şi de negociere, respectiv mandatul de negociere pe care l-a primit Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Ulterior, au mai fost rezolvate clarificări legate de eligibilitate, atât a cheltuielilor, proiectelor, care sunt incluse în PNRR, inclusiv legate de posibilitatea decontării întregilor cheltuieli, fără să mai fie nevoie de suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor cu consultanţa sau documentaţiile tehnice; de asemenea, cheltuieli de natură administrativă, similare celor suportate din asistenţa tehnică a programelor clasice europene.

S-au mai adus modificări de natură administrativă pentru operaţionalizarea structurilor prevăzute în Mecanismul de implementare şi control care face parte din Planul transmis Comisiei. Şi o precizare în acest sens, dacă mai e necesară - forma finală, cu toate clarificările solicitate de Comisia Europeană, a fost comunicată Comisiei Europene vineri seară. Prin urmare, în acest moment suntem în procedura, practic, internă de aprobare a Planului la nivelul Comisiei Europene.

Aşa cum s-a angajat ministrul Ghinea, la sfârşitul acestei luni, vom avea aprobat Planul la nivelul Comisiei Europene.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mulţumim şi noi.

O să rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, să prezinte raportul.

Vă rog, domnul deputat Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificări şi completări ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2021.

Prin prezentul act normativ se reglementează urgentarea definitivării şi asumării la nivel naţional a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Astfel, se impune mandatarea, prin memorandum, a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pentru a desfăşura procedurile de negociere cu Comisia Europeană, în vederea aprobării PNRR, respectiv a Ministerului Finanţelor, pentru desfăşurarea procedurilor de negociere la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

În urma dezbaterii, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport de adoptare a proiectului cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, o să vă rog să faceţi o propunere scurtă şi pentru timpul de dezbateri.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Da. 5 minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Intrăm în partea de dezbateri.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ciubuc Ciprian, Grupul AUR.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Colegii de la USR ne spun că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost dezbătut în primării şi consilii locale.

Păi, stimaţi colegi de la USR, în primul rând, Planul de Redresare şi Rezilienţă trebuia să-l aduceţi în faţa Parlamentului, nu să-l votaţi cu o zi înainte. (Vociferări.)

La fel, acuzaţi că fosta noastră colegă, Anamaria Gavrilă, spune minciuni. Probabil trebuie să vă scoateţi masca, că se oxigenează mai bine creierul.

Vreau să vă spun că... (Vociferări.) ...ministrul dumneavoastră al fondurilor europene, domnul Ghinea, este repetentul României, repetentul Europei. Avem 16 ţări unde s-a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi România este pe ultimul loc.

Aşa că, domnilor de la USR, recunoaşteţi că aveţi un ministru cu mare zero. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt şi înţelegând că sunteţi de acord cu timpul alocat, se trece la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Această propunere mai reglementează faptul că, după ce PNRR va fi aprobat de Uniunea Europeană, se va da drum liber doar cu o hotărâre de Guvern.

Suntem de părere că PNRR trebuie să vină în Parlament.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul Simion George-Nicolae, liderul Grupului AUR. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, o să-şi dea demisia din Guvern dacă voi, domnii de la PSD, votaţi moţiunea. (Vociferări.) E simplu. (Vociferări. Aplauze.)

În Biroul permanent... (Vociferări. Aplauze.)

Este cât se poate de simplu.

Haideţi, o votaţi, şi gata, terminăm cu ei! Şi cu Cîţu, şi cu toţi miniştri!

Noi ne opunem PNRR pentru că implică ca jumătate din bani să fie luaţi împrumut.

Nu avem nicio problemă cu banii nerambursabili pe care i-am luat prin PNRR.

Problema este că noi nu am luat o mare parte din fondurile nerambursabile venite de la Comisia Europeană pe acest exerciţiu bugetar. Şi acolo poate fi criticat domnul Ghinea. Şi acolo pot fi criticaţi miniştrii fondurilor europene pe care i-am avut în ultima perioadă.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat.

Reamintesc că declaraţiile politice sunt marţi dimineaţă, la ora 8,30.

Doamnă deputat Gabriela Horga, vă rog.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Domnule Simion, suntem la dezbaterea pe articole. Dacă aveaţi o propunere concretă şi constructivă pentru România, acum era momentul să o faceţi.

În comisie am avut un amendament care nu se regăseşte în raport, nici la amendamente admise, nici la amendamente respinse. Şi aş vrea să-l supun discuţiei.

Este vorba despre alin. (4) al art. 3, care prevede ca beneficiarii finali de fonduri europene din PNRR să poată încheia contracte de achiziţie publică sectoriale, după caz, pentru proiectele de infrastructură finanţate din PNRR, atât înainte, cât şi după încheierea contractelor de finanţare şi a acordurilor de finanţare.

Practic, prin acest amendament s-a avut în vedere existenţa unor proiecte mature care se încadrează în definiţia şi în mecanismele şi ţintele propuse de PNRR, adică acele proiecte pentru care procedurile de achiziţie publică au fost demarate sau au fost finalizate la momentul actual şi practic propunem modificarea prevederilor, în sensul acceptării posibilităţii de a încheia contractele de achiziţie publică anterior încheierii contractelor şi acordurilor de finanţare.

Deci, practic, ne încadrăm exact în definiţia proiectelor mature şi se coroborează textul cu un alt amendament care este deja trecut.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Rog liderii de grup să vină să vedem dacă vom conveni asupra erorii materiale sau nu. (Consultări.)

Stimaţi colegi,

Liderii de grup au convenit să lăsăm acest proiect de lege pentru mâine, pentru că urmează să convină asupra unui punct de vedere comun, iniţiatorul amendamentului cu reprezentantul Guvernului.

Şi mergem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Deci pe acesta îl reluăm mâine dimineaţă.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinţarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă şi abrogarea art. X alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x 140/2021) (rămas pentru votul final).

11. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinţarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă şi abrogarea art. X alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 140/2021.

Dacă din partea Guvernului?

Vă rog.

Foarte scurt, vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună ziua!

Guvernul României susţine adoptarea acestui proiect de act normativ.

Acest proiect de act normativ prevede schimbarea formei de finanţare a Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, precum şi stabilirea modului de aprobare şi bugetul acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim.

Din partea celor 3 comisii raportoare, Comisia pentru buget, Comisia pentru transporturi sau Comisia pentru învăţământ?

Vă rog, doamnă deputat Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinţarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă şi abrogarea art. X alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 140/2021.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 140/2021 din data de 25 martie 2021, pentru dezbatere pe fond, cu proiectul de lege menţionat.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea surselor de finanţare ale Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă. Astfel, conform proiectului de lege, Şcoala urmează a se finanţa din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, faţă de venituri proprii, surse atrase şi fonduri alocate de la bugetul de stat, cum este în prezent, bugetul anual al Şcolii urmând a fi aprobat prin lege, ca anexă la bugetul Ministerului Transporturilor. Totodată, se doreşte reducerea numărului membrilor consiliului de conducere, de la 7-9 membri în prezent, la 5 membri. De asemenea, stabilirea salarizării personalului Şcolii urmează a se realiza potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 22 martie 2021.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă preşedinte.

Dezbateri generale, domnul deputat Banias, Grupul PNL.

Cu rugămintea să avem o intervenţie scurtă, că ieşim din programul aprobat.

Domnul Mircea Marius Banias:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am dezbătut această iniţiativă legislativă în şedinţa Comisiei pentru transporturi şi infrastructură şi împreună cu colegii am acordat un vot unanim pentru întocmirea unui raport de admitere, vot care sper să se repete şi în şedinţa de vot final din Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Prezenta iniţiativă legislativă vine să clarifice unele aspecte referitoare la forma de finanţare a Şcolii Superioare de Aviaţie, în aşa fel încât aceasta să fie pusă în acord cu Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

De asemenea, o altă modificare vizează modalitatea de aprobare a bugetului instituţiei, care va fi inclus ca anexă în bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Un alt aspect clarificat prin textul actului normativ se referă la salarizarea personalului, care se stabileşte pentru fiecare categorie de personal potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Cu convingerea că cele prezentate anterior vin în ajutorul Organizaţiei de Pregătire a Personalului Aeronautic din România, am să vă rog să votaţi pentru adoptarea prezentului proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu, nu mai sunt alte intervenţii.

Potrivit art. 106 din Regulament, Camera Deputaţilor, aşa cum ştiţi, trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Este trecut de ora 17,00. Conform programului aprobat de Biroul permanent, închidem şedinţa de plen şi în câteva minute începem şedinţa referitoare la prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Mâine dimineaţă - programul îl cunoaşteţi - începem la 8,30 cu declaraţii politice; 10.00-11,00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; ora 11,30 - vot final; iar la încheierea votului final - şedinţa Camerei Deputaţilor consacrată comemorării Atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Vă mulţumesc.

O zi bună!

Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

După o scurtă pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 6 septembrie 2021, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Avem pe lista deputaţilor înscrişi, pentru a prezenta interpelarea, pe domnul deputat Stângă George-Cătălin, Grupul PNL.

Dacă domnul deputat este în sală şi doreşte să susţină interpelarea? Nu.

Mergem mai departe.

Doamna Murariu Oana, Grupul USR.

Doamna deputat este în sală? Nu este în sală.

Domnul deputat Tuţă George-Cristian este plecat în delegaţie oficială.

Domnul deputat Dunava Costel Neculai dacă este în sală şi dacă doreşte să susţină interpelarea? Nu.

Ilie Toma

Ajungem la domnul deputat Toma Ilie, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Am depus 10 interpelări. Voi citi doar una, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Voi face referinţă directă la ceea ce este mai grav în toate aceste zile, la consumatorul vulnerabil.

Am avut nenumărate audienţe la cabinetul parlamentar din municipiul Hunedoara din judeţul Hunedoara. În principal, toate au făcut referinţă la ceea ce vom face în viitorul apropiat, la ceea ce vom face la iarnă, cum ne vom plăti facturile la energie, la gaze, la lemne, pentru unii care se vor încălzi cu lemne.

Este o situaţie jalnică în mod special în judeţul Hunedoara, dar e clar că este în toată ţara.

În acest moment s-a închis Termocentrala de la Mintia. Cu siguranţă, la iarnă, tot municipiul Deva care este racordat la sistemul public nu va avea nici apă caldă, nici încălzire. Nu vor avea nici entităţi publice de genul şcolilor, grădiniţelor sau instituţii publice de administraţie din judeţul Hunedoara.

Cu toate acestea, văd că nimeni nu încearcă să ia vreo măsură, deşi sunt investitori să meargă mai departe, să cumpere Termocentrala de la Mintia.

Mai mult, am înţeles că se vor închide şi minele din Valea Jiului şi Termocentrala de la Paroşeni se va opri.

Deci este o situaţie jalnică, atât de ordin economic, cât şi de ordin social.

În acest context, am adresat o interpelare ministrului energiei, care, nu ştiu ce se întâmplă, ce nu se întâmplă, dar nu s-a luat nicio măsură concretă în tot ceea ce noi am semnalat, ca parlamentari PSD ai judeţului Hunedoara, şi i-am pus următoarele întrebări care vin exact de la populaţia judeţului Hunedoara.

De aceea, prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări.

Care sunt planurile şi măsurile pe care le-aţi identificat şi care se vor aplica pentru protejarea consumatorilor vulnerabili?

De la ce dată se vor aplica acestea?

Şi dacă aveţi un plan de măsuri de stopare a majorării preţurilor la gaze şi energie electrică, măsuri care să controleze creşterea alarmantă a preţurilor?

Eu solicit acest răspuns verbal şi în scris.

Şi vă rog mult, fiţi cu toţii cu mare aplecare faţă de cetăţenii acestei ţări, cetăţenii vulnerabili, la ceea ce va urma la iarnă şi nu-şi vor mai putea plăti utilităţile.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat Toma Ilie.

Dumitru-Viorel Focşa

Următorul înscris este colegul nostru, domnul George Simion.

Dacă e în sală şi doreşte să susţină? Nu.

Domnul deputat Viorel Salan, tot de la Hunedoara, dacă este în sală? Nu este.

Mulţumesc.

De la Grupul AUR, domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa dacă este în sală şi doreşte să susţină?

Este domnul deputat sau nu?

Domnul Lucian Feodorov (din sală):

Este! Este!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare din partea Grupului parlamentar AUR către domnul ministru Virgil Popescu.

Stimate domnule ministru,

Asistăm la explozia preţurilor la gaze naturale şi energie electrică, fapt care va pune milioane de români în situaţia de a opta între pâine sau medicamente, pe de o parte, şi plata facturii la utilităţile mai sus menţionate, pe de altă parte.

Vă solicit să-mi comunicaţi:

Cum de s-a ajuns aici?
Cine este principalul responsabil?
Ce măsuri aţi luat pentru corectarea acestei situaţii, dar mai ales pentru protejarea consumatorilor, în special a celor casnici?

Solicit răspuns în scris.

Şi pentru că nu am consumat decât un minut, o să citesc şi a doua interpelare, tot la fel de scurtă, către domnul ministru Dan Vîlceanu.

Stimate domnule ministru,

În şedinţa de Guvern din data de 3 septembrie a.c. a fost adoptat controversatul Program Naţional de Dezvoltare "Anghel Saligny", a cărui valoare totală s-a ridicat la suma de 50 de miliarde de lei.

Vă rog să-mi comunicaţi care sunt sumele ce vor fi alocate prin intermediul acestui program până la finele anului 2021 şi dacă acestea au fost prevăzute în bugetul pe anul în curs, care a fost aprobat la începutul lunii martie a acestui an?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Cu deosebită consideraţie, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

George-Nicolae Simion

A revenit în sală domnul deputat Simion George-Nicolae, liderul Grupului AUR.

Vă rog, domnule lider.

Se pregăteşte doamna Enachi Raisa, Grupul AUR, dacă este în sală.

Domnul George-Nicolae Simion:

Este.

Noi avem o interpelare la care nu ne-a răspuns domnul Florin-Vasile Cîţu şi am formulat şi sub formă de întrebare.

O să o citesc, pentru că am făcut o vizită de două săptămâni la românii din Italia, la începutul lunii iulie, şi am primit mai multe sesizări cu privire la modul discreţionar în care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a ales să acorde finanţările nerambursabile.

Şi am un caz concret - Asociaţia APS "Cuore" ETS, cu sediul în Piacenza, Italia. Proiectul a fost declarat neeligibil, deşi fondurile solicitate urmau să ajute la continuarea unei activităţi didactice prin care 50 de copii români ar fi avut acces la cursuri de limbă şi literatură română, istorie şi geografie.

Proiecte similare, dar cu un număr mai mic de beneficiari au fost aprobate.

Preşedintele asociaţiei reclamă că a fost vorba despre o veritabilă răzbunare a doamnei Ursache Oana, secretar de stat al DRP, căreia în trecut i-a cerut demisia.

Având în vedere cele de mai sus şi faptul că DRP se află în coordonarea domnului Cîţu, îi solicit răspunsul la 3 întrebări, legate de activitatea acestui departament şi legate de aceste finanţări.

Aş vrea să-mi răspundă domnul Cîţu, dacă mai prinde ziua de a răspunde.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat Simion.

Raisa Enachi

O invit la cuvânt pe doamna deputat Enachi Raisa.

Vă rog, doamnă.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este pentru ministrul energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu.

Obiectul interpelării - "Clarificări asupra securităţii energetice a României".

Stimate domnule ministru,

Pandemia COVID-19 a provocat mai multe şocuri în sectorul energetic decât orice alt eveniment din istoria recentă şi consecinţele sale vor fi încă resimţite ani lungi. Pandemia este pe departe de a fi terminată; rămân multe incertitudini şi decizii critice. În domeniul energiei încă nu au fost adoptate politici sustenabile.

Soluţii pentru compensarea facturilor anumitor consumatori casnici sau adoptarea de legi, precum Proiectul Legii consumatorului vulnerabil, ce ţine de subvenţionarea unei părţi din costul energiei pentru familiile cu venituri mici, ar trebui să constituie prioritate zero pentru autorităţile române.

În plină vară, când preţurile facturilor sunt tradiţional micşorate, costurile la energie electrică şi gaze naturale au explodat.

Pentru a înţelege cauza şi cum putem proteja consumatorii casnici, punctual, vă rog să-mi răspundeţi la următorul subiect.

Care este viziunea asupra securităţii energetice a României, din punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceţi, în contextul noilor provocări de la nivel european?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Alexandra Huţu

Invităm la cuvânt pe colega deputat Alexandra Huţu, Grupul PSD, dacă este.

Şi cu rugămintea, colegilor, să fim riguroşi în privinţa în care ne comportăm în sala de plen.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este de fapt o întrebare - "De ce este România nepregătită la nivel medical pentru valul 4 al pandemiei de COVID?" - şi este adresată doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătăţii.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să-mi explicaţi, de ce în sistemul sanitar se repetă astăzi situaţia din luna iunie, când se înregistrau restanţe de 4-5 luni la plata drepturilor băneşti cuvenite medicilor implicaţi în campania de vaccinare?

Acum, restanţele au depăşit 3 luni, iar medicii anunţă că nu vor mai participa la imunizarea populaţiei, care oricum s-a redus foarte mult, atât din punctul de vedere al numărului de persoane, cât şi al credibilităţii publice, în urma politizării excesive de către reprezentanţii guvernamentali.

În acelaşi timp, vă solicit să-mi comunicaţi cum explicaţi eşecul campaniei de vaccinare, dar şi incapacitatea sistemului medical de a face faţă noului val de infectări, după ce la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Secţia ATI a rămas nereparată după incendiul din ianuarie, iar la Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar Arsenie" noua Unitate de Primiri Urgenţe este închisă, deşi a fost deschisă în luna mai a acestui an, pentru inaugurarea făcută de domnul preşedinte Klaus Iohannis?

Vă rog să-mi transmiteţi dacă şi în valul 4 al pandemiei Ministerul Sănătăţii va proceda la fel ca în primul val, în anul 2020, când a plătit preţuri majorate şi de 12 ori mai mari la materialele sanitare, când a făcut achiziţii şi a recepţionat marfa înainte de a face licitaţia efectivă, ceea ce a condus la întârzierea aprovizionării spitalelor cu materiale sanitare şi la blocarea accesului pacienţilor şi personalului medical la medicamente şi echipamente medicale.

Având în vedere că peste o săptămână debutează anul şcolar, vă rog să-mi transmiteţi ce măsuri aţi luat pentru prevenirea şi reducerea numărului de îmbolnăviri ale elevilor şi profesorilor şi dacă există riscul ca şcolile să se închidă în luna octombrie, pentru a se reveni la sistemul de învăţământ online, ca urmare a gradului insuficient de vaccinare la nivelul sistemului de învăţământ şi a lipsei măsurilor concrete de protejare a cadrelor didactice şi a copiilor?

Vă mulţumesc.

Solicit răspunsul în scris.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Nicolae-Miroslav Petreţchi

Îl invit la cuvânt, să susţină interpelarea depusă, pe domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, Grupul PSD. Dacă este în sală? Nu.

Domnul deputat Vasilică Toma? Dacă este în sală? Nu.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelare adresată domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării - "Lipsa marcajelor şi indicatoarelor rutiere".

Stimate domnule ministru,

Este bine cunoscut faptul că infrastructura rutieră reprezintă un domeniu la care ţara noastră mai are deficienţe.

Numărul redus de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, coroborat cu starea precară a unor drumuri naţionale şi judeţene, în special în mediul rural, precum şi lipsa iluminatului public din acele zone fac ca, doar de la începutul acestui an, peste 3.000 de pietoni să fie accidentaţi, în timp ce alţi 1.000 şi-au pierdut viaţa.

Pe lângă eforturile de a construi noi drumuri, trebuie să punem un accent mai mare şi asupra mentenanţei drumurilor existente, referindu-mă inclusiv la întreţinerea marcajelor şi indicatoarelor rutiere.

După cum probabil cunoaşteţi, ocupăm locuri fruntaşe în ceea ce priveşte accidentele rutiere, iar acest lucru se datorează într-o mare măsură şi lipsei marcajelor şi indicatoarelor rutiere sau stării degradate a acestora.

Exemple concrete pot fi regăsite inclusiv în marile oraşe ale ţării, unde lipsesc numeroase marcaje rutiere, la care se adaugă şi cazurile în care indicatoarele rutiere sunt neconforme sau "ascunse" după vegetaţia de la marginea părţii carosabile.

Din nefericire, astfel de cazuri se regăsesc inclusiv în preajma şcolilor şi a locurilor de joacă, iar tot mai mulţi specialişti susţin că lipsa indicatoarelor sau marcajele rutiere deteriorate reprezintă o cauză frecventă a producerii accidentelor rutiere.

Stimate domnule ministru, având în vedere faptul că această situaţie persistă de mai mulţi ani, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să îmi comunicaţi în scris punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la această speţă.

Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă colegul deputat Nicu Fălcoi, Grupul USR, este prezent în sală pentru a-şi prezenta interpelarea depusă? Nu.

Deci, dacă nu mai există niciun deputat înscris pe listă sau niciun alt coleg deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care doreşte să prezinte interpelări adresate Guvernului, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Ne vedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.21.