Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of December 15, 2021
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.192/28-12-2021

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
29-06-2022
28-06-2022 (joint)
28-06-2022
27-06-2022
22-06-2022 (joint)
22-06-2022
21-06-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2021 > 15-12-2021 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 15, 2021

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8.30.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Ana-Maria Cătăuță, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de doamna deputat Ana-Maria Cătăuță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Doamna Ana-Maria Cătăuță:

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 15 decembrie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputați - PSD, 3 deputați - PNL, 2 deputați - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

O să dau mai întâi citire colegilor care au depus în scris declarațiile.

Din partea Grupului parlamentar al PSD - domnul Silviu Nicu Macovei, domnul Vasile Cîtea, domnul Adrian-George Paladi.

Din partea Grupului parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Vetuța Stănescu, Bogdan-Iulian Huțucă, Laurențiu-Dan Leoreanu, Florică Ică Calotă, Alexandru Popa.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna Diana-Anda Buzoianu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul Vasile Nagy.

Din partea Grupului minorităților naționale, domnul Dragoș Gabriel Zisopol.

Și din partea deputaților neafiliați, domnul Bogdan-Alexandru Bola.

 
Bogdan Gheorghe Trif - declarație politică având titlul PSD se ține de cuvânt;

Începem cu prezentările declarațiilor politice și îi dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Sărut mâna și mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

"PSD se ține de cuvânt"

Vom majora de la 1 ianuarie 2022 alocațiile de stat pentru copii și pensiile din sistemul public, așa cum a fost prevăzut și asumat în Programul de guvernare al PSD.

Alocația de stat va fi de 600 de lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, precum și cei pentru handicap cu vârsta sub 18 ani.

Copiii cu vârstele între 2 și 18 ani vor primi o alocație de 243 de lei pe lună, începând cu prima zi a anului viitor.

Creșterea veniturilor pensionarilor, cea mai vulnerabilă categorie socială în fața valului de scumpiri, a fost o preocupare constantă a Partidului Social Democrat.

Ministrul PSD al muncii și protecției sociale, Marius Budăi, a semnat zilele trecute ordonanța de majorare a pensiilor. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, punctul de pensie va crește de la 1.442 de lei la 1.586 de lei.

De asemenea, pensia minimă socială garantată de stat, indemnizația socială va crește de la 800 la 1.000 de lei.

Majorarea pensiilor și a alocațiilor de stat nu este singura măsură de protecție socială. Persoanele cu dizabilități vor primi, începând cu anul 2022, a 13-a indemnizație.

De asemenea, în contextul scumpirii energiei electrice, a energiei termice și a gazelor naturale, pensionarii cu venituri mici vor beneficia în luna ianuarie a acestei ierni de o indemnizație de sprijin care le va permite să-și achite factura la utilități.

Acestea sunt măsurile de protecție socială urgente pe care PSD le-a promis, le-a negociat înainte de a intra la guvernare și le va aplica imediat. Sunt măsuri necesare pentru protecția cetățenilor vulnerabili.

PSD pune întotdeauna oamenii înainte de toate!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Ana-Maria Cătăuță:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Virgil Alin Chirilă - apel pentru realizarea unuii consens politic;

Îi dau acum cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă.

Mulțumesc.

 

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință!

Vă mulțumesc frumos.

Dragi parlamentari,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi este una foarte scurtă, de fapt este un apel insistent pentru realizarea unui consens politic într-un moment deosebit pentru țara noastră și pentru cetățenii săi. Abia am ieșit dintr-o criză sanitară cumplită, fără însă a putea spune că am scăpat de pandemie și că nu ne vom confrunta cu un nou val pandemic la începutul anului viitor.

În același timp, românii încep să primească primele facturi cu prețurile majorate la energie electrică, la energie termică și la gaze naturale.

Totodată, ne confruntăm cu o inflație galopantă, iar toți indicatorii economici ne anunță nori negri pentru economia care va urma.

Nu în ultimul rând, în vecinătatea țării noastre, urmărim cu îngrijorare escaladarea unor tensiuni fără precedent dintre primele două forțe militare de pe planetă, care ne pot atrage și pe noi într-o criză geopolitică al cărei deznodământ este foarte greu de anticipat.

În acest context, mai mult decât oricând, este nevoie de un consens politic și de un dialog constructiv, orientat pe soluții, fără orgolii și ambiții care țin de partizanatele politice ale fiecărui partid. În mod cert, dacă ne certăm între noi, nu vom fi mai eficienți pentru cei pe care îi reprezentăm. Critica partidelor de opoziție este bine-venită atât timp cât este însoțită de propuneri alternative la măsurile promovate de Coaliția de guvernare.

În esență, nu cer nimic complicat. Ideea principală este să ne ascultăm mai mult unii pe alții, să ne respectăm reciproc, să fim conștienți că toți ne dorim binele celor care ne-au votat și să înțelegem contextul deosebit de critic în care se află țara noastră și societatea românească!

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

 
 

Doamna Ana-Maria Cătăuță:

Vă mulțumesc foarte mult și eu, domnule deputat.

 
Dumitru Coarnă - declarație politică intitulată Pe hoții mărunți îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcții publice!;

Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă.

 

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineața, doamnă președinte!

Mulțumesc mult.

Declarație politică - "Pe hoții mărunți îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcții publice!"

Lucruri de neimaginat s-au întâmplat la CSM, acolo unde, sub mandatul de președinte, deținut de judecătorul Bogdan Mateescu, legea a devenit facultativă.

Fostul magistrat Neluța Tudorache, de la Tribunalul Călărași, hărțuită și sancționată disciplinar în mod abuziv de Consiliul Superior al Magistraturii, îl cataloghează pe șeful CSM drept "o rușine a justiției".

Amintim că magistratul Neluța Tudorache a fost ținta unor dosare analizate de Inspecția Judiciară pentru simplul motiv că a contestat în instanță hotărâri ale Colegiului de conducere al Tribunalului Călărași, prin acțiuni pe care, de altfel, le-a și câștigat. Mai mult, deși își dăduse demisia din magistratură, Neluța Tudorache a fost sancționată disciplinar de o parte dintre membrii Secției pentru judecători a CSM.

Astfel, șeful CSM, Bogdan Mateescu, a inițiat suspendarea la pachet a magistraților Ileana Alexandru și Neluța Tudorache de la Tribunalul Călărași, printr-o rezoluție scrisă de mână, înainte ca împotriva lor să fie formulată oficial o acuzație din partea Inspecției Judiciare privind posibila comitere a vreunei abateri disciplinare.

Abuzurile nu se opresc aici. O altă problemă în acest caz privește incompatibilitatea șefului CSM, Bogdan Mateescu, care a decis suspendarea magistraților, deși, în ianuarie 2021, înainte de deschiderea dosarului disciplinar, Ileana Alexandru formulase o sesizare împotriva lui la Inspecția Judiciară. Șeful CSM a trecut din nou peste lege și a refuzat să se abțină de la discutarea suspendării.

Mai mult, suspendarea din funcție a fost inițiată de șeful CSM Bogdan Mateescu, așa cum ne-a obișnuit deja, tot cu încălcarea legii, în condițiile în care art. 52 din Legea nr. 317/2004 privind CSM prevede că suspendarea din funcție pe perioada derulării procedurii disciplinare se dispune din oficiu de către Secția pentru judecători sau la propunerea inspectorului judiciar.

Neluța Tudorache a formulat și o plângere penală adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, semnalând, printre altele, comiterea mai multor infracțiuni de abuz în serviciu, uzurpare de calități oficiale și trafic de influență - atenție! - comise la vârful CSM, nu oriunde. Aceasta a sesizat și hărțuirea sa prin înscenarea unor proceduri disciplinare de către fosta conducere a Tribunalului Călărași, sub mandatul domnului George Șerban Cătălin, actualul secretar de stat la Justiție, prin refuzul conducerii de a-i adapta norma de lucru și încălcarea condițiilor de muncă, dar și presiunile la care a fost supusă pentru emiterea unor soluții, deci presiuni pentru emiterea unor soluții în dosare, fiind forțată să lucreze până la epuizare fizică, factori care au generat demisia sa forțată, din cauza stării precare de sănătate.

Proba abuzului Secției pentru judecători cu privire la suspendarea nelegală din funcție a judecătorului Tudorache este reprezentată de decizia definitivă prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat măsura dispusă, pentru motive de nelegalitate, constatând că, în lipsa unor acuzații concrete care să fie formulate printr-o rezoluție motivată a Inspecției judiciare, măsura dispusă nu se justifică.

Modul extrem de agresiv în care s-a acționat în acest caz ne face să ne întrebăm pe cine au deranjat acești magistrați, de au fost supuși unui asemenea tratament abuziv?

Un alt subiect controversat îi are ca protagoniști pe președintele CSM, Bogdan Mateescu, și pe fostul judecător George Cătălin Șerban, pensionat în 2021, numit secretar de stat la Ministerul Justiției, prin decizie a premierului Cîțu. În ultimul an, George Cătălin Șerban a fost secretar general al CSM, iar înainte să ajungă în CSM, judecătorul Șerban a fost și președinte al Tribunalului Călărași.

Presa a dezvăluit că judecătorul Șerban a fost numit în funcția de secretar general al CSM prin trei decizii de delegare ale președintelui Bogdan Mateescu, chiar dacă legea nu dă dreptul șefului CSM să delege secretarul general și aceeași lege prevede că secretarul general este numit de către plenul CSM. Însă Mateescu l-a numit în funcția de secretar general al CSM pe Șerban, pe lângă lege și cu ocolirea celorlalți membri ai CSM.

Deși cazurile semnalate azi au fost extrem de mediatizate și au făcut subiectul mai multor articole de presă, măsurile întârzie să fie luate. Alți magistrați competenți și integri vor cădea victime ale acestui sistem corupt. Cine are interes să mușamalizeze asemenea abuzuri? Oare cine?

Dumitru Coarnă, deputat al PSD Călărași.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Ana-Maria Cătăuță:

Mulțumesc și eu foarte mult, domnule deputat.

 
Christine Thellmann - declarație politică având ca subiect Catalogul traseelor turistice, o garanție pentru drumeții sigure și administratori responsabili!;

Mergem către Grupul parlamentar al PNL și îi dau cuvântul doamnei deputat Christine Thellmann.

Vă rog, doamnă deputat.

 

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineața!

Stimată doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Astăzi, de la tribuna Parlamentului, aș vrea să vă aduc în atenție un subiect care face obiectul unei inițiative legislative care vizează reglementarea traseelor turistice din zonele colinare.

În afară de reglementarea traseelor în zona montană, și aceea cu multe lipsuri, nu avem legislație pentru traseele turistice și organizarea de drumeții în zonele turistice.

La ora actuală, nu sunt reglementate prin lege traseele de cicloturism, nici traseele ecvestre, nici traseele de drumeție pedestră cu specific tematic și cu atât mai puțin nu există norme clare pentru prevenirea accidentelor sau intervenția în caz de accident în aceste zone.

Practic, vedem că avem un vid legislativ major referitor la amenajarea, omologarea și întreținerea traseelor turistice în ansamblul lor. Această situație lasă, de cele mai multe ori, la decizia autorităților locale și ale ONG-urilor să vină cu tot felul de soluții și variante. Sunt și probleme cu amenajarea acestor trasee care nu pot fi rezolvate fără bază legală, de exemplu, cele care implică utilizarea respectiv traversarea diferitelor tipuri de proprietăți.

Sibiul este unul dintre județele care are o bună practică în acest sens, unde Consiliul Județean s-a preocupat de acest subiect și a demarat un program intitulat "Anii drumeției", în cadrul căruia au elaborat un ghid de bune practici și alte materiale care să sprijine amenajarea de trasee turistice, mai ales cele din zonele colinare. Cu sprijinul lor, am lucrat la o propunere de lege pe care am și depus-o, care are ca obiect crearea unui cadru normativ care să sprijinire organizarea și promovarea activităților de drumeție, de cicloturism sau cele de tip ecvestru, în mod special și în mod unitar în zona colinară și peste tot în țară. Este necesară o legislație care să prevadă norme clare, valabile la nivel național, și să fie ușor de recunoscut de turiști.

Mi-am propus un catalog al traseelor turistice care să fie public, astfel încât cei interesați să știe unde pot merge în drumeție, în siguranță. Autoritățile publice locale sau ONG-urile vor putea crea trasee turistice și vor deține un pașaport turistic pentru fiecare traseu de drumeție administrat.

Realizarea unui set de reguli și a unor șabloane pentru marcarea și signalistica traseelor turistice este o reglementare necesară la nivel național, pentru a facilita activitatea autorităților și a tuturor celor care vor să organizeze activități în aer liber, pentru promovarea turismului și siguranța turiștilor, precum și pentru protejarea mediului.

Sper ca în acest demers să am sprijinul colegilor mei deputați și senatori, pentru ca acest proiect să fie adoptat de Parlament în cea mai bună formă posibilă.

Mulțumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL Sibiu.

 
 

Doamna Ana-Maria Cătăuță:

Mulțumesc și eu foarte mult, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja? Nu este.

Domnul deputat Marian Crușoveanu este?

 
Marian Crușoveanu - declarație politică intitulată Investițiile în infrastructura județului Constanța continuă;

Dau cuvântul domnului deputat Marian Crușoveanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 

Domnul Marian Crușoveanu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Investițiile în infrastructura județului Constanța continuă".

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

În județul Constanța, trei proiecte de infrastructură rutieră vor fi finanțate prin Programul Operațional de Transport 2021-2027. Conform planurilor de investiții care vor fi derulate de Ministerul Transporturilor pentru perioada 2020-2030, aceste trei proiecte sunt prinse pentru finanțare din fonduri nerambursabile pentru județul nostru - Drumul expres Alternativa Techirghiol - lungime estimată 27,5 kilometri, cost estimat 153,6 milioane euro - o soluție pentru toți cei care locuiesc în sudul litoralului și folosesc acest drum, în scop de serviciu sau de altă natură.

De asemenea, este în sprijinul agenților economici, al transportatorilor și este o înlesnire a călătoriei pentru cei care vin să viziteze litoralul.

Varianta de ocolire Mangalia - lungime estimată la 6,2 kilometri, cost estimat 11,2 milioane de euro, ce va scoate traficul greu, de mare tonaj, în afara Mangaliei și va genera premisele necesare extinderii rețelei de transport național și internațional.

Modernizare drum existent, extindere la 4 benzi și conexiune la noul nod rutier de pe A4, pentru sectorul de drum A4 Cumpăna - DN39 Constanța - lungime estimată la 3,4 kilometri, cost estimat 5,1 milioane de euro.

Din calitatea mea de membru al Comisiei parlamentare de transport și infrastructură, urmăresc îndeaproape investițiile ce urmează să fie derulate pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în județul Constanța. Construirea și modernizarea de drumuri sunt esențiale pentru a da mai multe oportunități de dezvoltare județului Constanța. O infrastructură rutieră bine pusă la punct, conectată, are, fără doar și poate, un efect hotărâtor pentru bunăstarea constănțenilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a spulbera toate îndoielile lansate în spațiul public, "Alternativa Techirghiol" rămâne un proiect prioritar pentru Constanța - care va fi finanțat - și voi continua să vă informez despre acesta. Sper ca actualul ministru al transporturilor să dovedească în scurt timp că îi pasă și de Constanța, având în vedere că de multe ori au fost miniștri care au promis mult și au făcut foarte puțin sau nimic pentru infrastructura județului nostru.

Cu cât îndeplinim mai repede obiectivele de investiții în infrastructura rutieră, cu atât mai repede România și, mai ales județul Constanța, vor trece la următorul pas de dezvoltare, ceea ce va însemna o viață mai bună pentru fiecare cetățean român.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Ana-Maria Cătăuță:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Beniamin Todosiu - declarație politică despre Independența justiției;

Mergem către Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Beniamin Todosiu.

Vă rog.

 

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimată doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - independența justiției.

În aceste zile asistăm la o adevărată "execuție" a unor magistrați din România, unii dintre ei extrem de vocali și cunoscuți apărători ai statului de drept. În această situație s-a aflat, zilele trecute, judecătorul Cristi Dănileț, care a fost exclus din magistratură pentru câteva postări private pe rețelele de socializare. Să nu uităm că judecătorul clujean Cristi Dănileț a fost unul dintre cei mai vocali luptători împotriva atacurilor asupra justiției. Din păcate, nu este singurul magistrat "executat" din punct de vedere profesional, iar cazuri similare, însă cu pedepse mai puțin aspre, sunt sesizate în întreaga țară.

Acțiunea seamănă tot mai mult cu un atac asupra justiției, orchestrat din zona politică, și care are ca scop intimidarea magistraților implicați în lupta anticorupție. Practic, această acțiune pare un avertisment dat judecătorilor din întreaga țară, care nu vor să se conformeze cu planurile monstruoasei coaliții PNL-PSD, sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis.

Statul de drept, dragi colegi, este unul dintre principiile fundamentale ale oricărei democrații funcționale, bazate pe separația puterilor statului în legislativă, executivă și judecătorească.

Perioada 2017-2019 a presupus un atac fără precedent la adresa independenței justiției, încercându-se readucerea sistemului judiciar la starea anterioară aderării la Uniunea Europeană.

Modificările aduse Legilor justiției, Codului penal și Codului de procedură penală au inversat sensul progreselor în ceea ce privește independența instituțiilor judiciare și lupta împotriva corupției.

Am ajuns astfel ca ultimul raport MCV să conțină numeroase cartonașe roșii pe care ni le-a arătat Uniunea Europeană pentru că nu ne-am îndeplinit obiectivele de reformare a sistemului de justiție.

Problemele legate de justiție și semnalate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare sunt motivul pentru care România nu este încă în spațiul Schengen.

Cazul Dănileț, stimați colegi, este doar începutul unei furtuni care poate afecta atât justiția, cât și întreaga societate românească.

În calitate de membru al Parlamentului României, trag un semnal de alarmă serios cu privire la derapajele grave care se produc în forurile profesionale din Justiție.

Nu uitați că, în 2017, am avut parte de cele mai mari proteste de stradă de după Revoluție din cauza atacului asupra justiției. Și eu am ieșit atunci în stradă, alături de soția mea, de prietenii mei și de alte câteva sute de mii de români, pentru a încerca să apărăm astfel justiția. Și acest lucru s-ar putea repeta, dacă politicul încearcă să sufoce justiția.

România are nevoie de o justiție independentă, eficientă și accesibilă, care să apere drepturile fundamentale ale românilor, interesele generale ale societății și democrația.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR Alba.

 
 

Doamna Ana-Maria Cătăuță:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure? Nu este.

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz? Nu este.

 
Cristian-Paul Ichim - declarație politică având titlul Libertate și democrație;

Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian-Paul Ichim.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineața!

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dragi români,

Declarația mea politică se numește "Libertate și democrație".

Suntem în acea perioadă a anului în care comemorăm victimele Revoluției din decembrie 1989. Ne aducem aminte de ce s-a întâmplat atunci și devenim cu toții pioși. Unii chiar promit că vor face lucruri și că vor fi mai buni pentru a onora amintirea celor care și-au dat viața pentru ca noi să ne aflăm în această clădire și să-i reprezentăm pe cetățenii români în deplină libertare și conform principiilor democrației. Dar să nu uităm că ne aflăm în această clădire care a fost ridicată pentru a proslăvi lipsa de libertate, dictatura unui singur om care s-a crezut mai presus decât toți ceilalți și care cerea ca o întreagă țară să se prefacă și să joace într-o scenetă de prost gust.

Paradoxal, din această clădire trebuie ca noi, cei de astăzi, cei pe care concetățenii noștri ne-au trimis aici, cu speranță și încredere, să nu uităm unde suntem și care e menirea noastră. Din nefericire, ultimele săptămâni ne-au arătat că nu suntem pe deplin convinși de misiunea noastră și unii dintre noi vor în continuare ca românii să fie indiferenți la comportamentul nostru.

O parte dintre colegii noștri, cei care fac astăzi parte astăzi dintr-o coaliție guvernamentală care părea complet contra naturii acum un an, au stabilit că putem avea o persoană cel puțin controversată la conducerea Comisiei juridice a Camerei Deputaților. Oare cum ați putea să le explicați celor care și-au dat viața în decembrie '89 o astfel de numire?

Am pomenit această numire, pe care nici măcar în gând nu ar fi trebuit să o avem, pentru a vă atrage atenția că restaurația sistemului pesedist de pe vremea lui Adrian Năstase, cu Rodica Stănoiu la Ministerul Justiției, nu este o soluție politică pentru România de astăzi. Tocmai acel sistem viciat și profund corupt, pus la cale de fostul președinte al PSD, este sursa raportului anual pe justiție pe care îl cunoaștem cu toții ca MCV. În 15 ani nu doar că nu am fost în stare să reparăm ce a stricat Adrian Năstase, dar am reușit să rămânem același copil-problemă al Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul de justiție. Am inventat Secția Specială pentru a intimida magistrații și acum CSM a început să excludă magistrați pentru postări pe rețelele sociale. Mesajul e cât se poate de clar - restaurație pe toate liniile, indiferent de cost.

Știu că nu vă pasă de costuri, pentru că nu le-ați plătit niciodată. Ele sunt mereu plătite de cetățeni, așa că la nivel politic nu are niciun sens să vă asumați vreo responsabilitate. Aveți un electorat stabil care vă votează indiferent de excesele pe care le faceți și cărora le aruncați cu regularitate câte ceva din bugetul național. Nu întâmplător nu aveți nicio dorință de a desființa pensiile speciale. Ele și alte instrumente bugetare sunt instrumentele prin care vă asigurați că puteți controla cetățenii naivi ai acestei țări.

Acum vă pregătiți discursurile pentru a comemora Revoluția din decembrie ʾ89. O spun cu tristețe, dacă vocea celor căzuți pentru ca dumneavoastră să fiți aici s-ar face auzită, niciunul dintre cei care nu redau acestei țări demnitatea libertății nu ar trebui să mai fie ales al neamului. Sunt convins că orice apel aș face ar avea ecouri minime în mintea și în sufletul dumneavoastră. Dar rușinea acestor ani nu trebuie să se șteargă niciodată și, așa cum ne aducem aminte de Nicolae Ceaușescu și de regimul său pentru a ne asigura că nu vom mai trece din nou prin asemenea suferințe, trebuie să ne aducem aminte și de dumneavoastră și de acești ani teribili.

Vă mulțumesc.

 
Gabriel-Ioan Avrămescu - declarație politică despre necesitatea continuării investițiilor;

Doamna Ana-Maria Cătăuță:

Dintre colegii înscriși la cuvânt în sală mai este doar domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu.

Domnule deputat, vă rog.

 

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Îmi voi începe declarația politică de astăzi, 15 decembrie 2021, cu trei titluri din presa locală buzoiană:

"Trafic restricționat pe E85. Accident cu 3 victime" - articol apărut în presa locală pe 10 decembrie;

"Trafic restricționat pe E85. Două victime" - articol apărut în presa locală pe 12 decembrie;

"Carambol, patru mașini implicate, un rănit" - știre în presa locală din Buzău din 14 decembrie, ieri adică.

Probabil acum, când eu vorbesc în fața dumneavoastră, cineva e rănit într-un alt accident nefericit care se petrece pe același drum DN2E85, drumul care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat, un drum pe care accidentele rutiere se petrec cu o frecvență uluitoare. Drept dovadă v-am expus titluri din presa locală care descriu accidente petrecute aproape zi de zi, dar aș dori să adaug că în ultimii trei ani au avut loc 106 accidente soldate cu 16 morți și 189 de persoane vătămate corporal.

Porțiunea de drum care se întinde doar pe 13,5 km, dar care are o lățime de doar două benzi, câte una pe sens, traversează localitățile Mărăcineni, Gura Câlnăului, Potârnichești, Poșta Câlnău, apoi străbate o zonă de șes până la intrarea în localitatea Oreavu.

Probabil pentru mulți dintre noi aceste date nu sunt o noutate, însă însuși faptul că ne-am obișnuit să ascultăm și să vedem astfel de evenimente reprezintă o problemă socială foarte importantă.

Multe state europene fac investiții pentru dezvoltare, creșterea nivelul de trai, inovație, eficientizarea activității de zi cu zi, însă România este încă la stadiul de investiții pentru siguranța în trafic cu care este oricum în urmă cu zeci de ani, în comparație cu statele comunitare.

Solicit și prin această declarație politică, așa cum am făcut-o deja prin întrebările adresate CNAIR, precum și în discuțiile purtate cu ministrul transporturilor, lărgirea DN 2E 85 la 4 benzi pe porțiunea care leagă municipiul Buzău de municipiul Râmnicu Sărat.

Este imperios ca această investiție să se concretizeze! Oamenii mor pe drumurile pe care noi le numim naționale, europene, pe când acestea sunt niște ulițe pentru trăsurile din secolul al XVIII-lea, dacă ne raportăm la statele europene civilizate.

Îmi iau angajamentul să trimit săptămânal titlurile din presa locală la Ministerul Transporturilor până când vor fi întreprinse măsurile concrete pentru investiții în lărgirea drumului național, implicit pentru protejarea de vieți și siguranța în trafic.

Mulțumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL Buzău.

 
 

Doamna Ana-Maria Cătăuță:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Nu mai sunt colegi în sală.

Vor mai depune declarații în scris:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban și doamna deputat Elena Stoica.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Sebastian-Ioan Burduja.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Simina-Geanina-Daniela Tulbure, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, domnul deputat Brian Cristian, domnul deputat Filip Havârneanu, domnul deputat Marius-Andrei Miftode.

Cu acestea, declar prima parte a ședinței de astăzi închisă.

O zi frumoasă!

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică intitulată România nu este groapa de gunoi a nimănui;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"România nu este groapa de gunoi a nimănui"

Împreună cu colegul meu, Alexandru Kocsis, am depus o inițiativă legislativă prin care stabilim clar că introducerea pe teritoriul României a deșeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă. Adică, orice deșeu care nu poate fi folosit în economia circulară nu mai poate fi adus, sub niciun pretext, în România.

Pentru a înțelege mai bine, economia circulară presupune un sistem de producție și reutilizare a deșeurilor, acesta fiind utilizat în multe domenii, de la industria alimentară, la modă, de la energie, la industria auto. Adică, poți aduce deșeuri doar pentru a fi reciclate sau folosite drept combustibil. Tocmai de aceea, am prevăzut foarte clar că pe teritoriul României nu va fi permisă introducerea deșeurilor amestecate de mai multe tipuri, nesortate sau care conțin impurități într-o proporție mai mare de 1% și fără să se prezinte documente de proveniență.

Asta înseamnă că, dacă nu dovedești că deșeul poate fi în totalitate reciclat sau folosit în industrie, nu mai este primit în țară! Practic, nu mai permitem amestecurile de deșeuri, în care operatori economici inconștienți ascund gunoaie și inundă România. Deoarece acel maximum de 1% impurități, când vorbim de transporturi medii de sute de tone, înseamnă mii și mii de kilograme de deșeuri care ajung la gropile de gunoi sau, mai grav, arse ilegal pe câmpurile patriei. Cât despre cei care îngroapă România în gunoaie, am decis să îi lovim acolo unde doare mai tare - profitul lor. Tocmai pentru că, până acum, diferența uriașă între câștiguri și amenzile primite i-au făcut pe mulți să nu le pese de mediu sau de concetățeni, am prevăzut, pentru prima dată în legislația noastră, ca "veniturile realizate de operatorul economic pe perioada în care a funcționat fără deținerea autorizațiilor de mediu corespunzătoare se confiscă".

Dacă minți în acte și aduci deșeuri care nu pot fi valorificate, îți pierzi toți banii obținuți din această activitate. Iar pentru a fi siguri că măsura noastră va avea un impact real, am dublat-o prin următoarele prevederi: "în urma constatării unor abateri repetate de la legislația privind protecția mediului, odată cu aplicarea sancțiunii contravenționale a amenzii, se va putea dispune suspendarea sau anularea autorizațiilor deținute, după cum urmează: dacă o persoană juridică săvârșește două fapte care contravin legislației de mediu într-un interval de 6 luni de la constatarea primei abateri, autorizația de mediu va fi suspendată pe o perioadă de 3 luni; dacă o persoană juridică săvârșește mai mult de trei fapte care contravin legislației de mediu într-un interval de 12 luni de la constatarea primei abateri, autorizațiile de mediu vor fi anulate".

Toate aceste măsuri, care, credem noi, ar fi trebuit să existe deja, le-am dublat prin solicitarea expresă către Ministerul Mediului de a reduce punctele de trecere a frontierei pentru deșeuri de la 77, la doar 15. Acest lucru se putea face încă din 2006, însă alții l-au trecut cu vederea. Noi, nu! Doar în acest mod, comisarii Gărzii Naționale de Mediu vor putea fi cu adevărat eficienți și vor putea pune în aplicare corect tot ce am prevăzut mai sus, în inițiativa noastră legislativă.

Mă aștept ca această inițiativă să stârnească furia unor cercuri de interese și să avem opoziție sau întârzieri din partea cui nici nu te aștepți, însă măsurile sunt bune, necesare și de prea mult timp trecute cu vederea. Doar așa putem trece de la declarații sforăitoare, politicianiste, la fapte de care chiar au nevoie cetățenii și mediul înconjurător din România. Și nu ne-am oprit aici în schimbările legislative propuse în legislația mediului, ultimele dintre ele vi le voi prezenta în doar câteva zile, cu voia dumneavoastră.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică cu tema PNRR - o șansă unică;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"PNRR - o șansă unică"

Guvernul României a adoptat ordonanța de urgență care reglementează cadrul instituțional, fluxurile financiare și modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea acesteia permite începerea implementării PNRR și reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului. Ordonanța de urgență a Guvernului reglementează în detaliu cadrul instituțional pentru implementarea PNRR și stabilește fluxurile financiare, de monitorizare, verificare și control a utilizării fondurilor alocate.

Astfel, MIPE va exercita toate atribuțiile de monitorizare, verificare, control și constatare, întocmire și semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene în vederea atragerii fondurilor alocate. O noutate față de proiectul inițial al ordonanței o reprezintă implicarea Agențiilor pentru Dezvoltare Regională în implementarea unor investiții din domeniile educație, sănătate și social.

Mecanismul de implementare se va derula sub monitorizarea directă a ministerelor responsabile de aceste investiții și a MIPE. Actul normativ reglementează modalitatea de alocare a fondurilor către instituțiile care coordonează implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR. Mecanismul are la bază principiul planificării bugetare și prevede alocarea în bugetele coordonatorilor de reforme a sumelor din PNRR, precum și a finanțării naționale, dacă este cazul.

De asemenea, actul normativ stabilește activitățile pe care trebuie să le îndeplinească instituțiile care coordonează realizarea de reforme și investiții. Reamintesc că Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să fie acoperite nevoile României și să fie urmărite concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și pentru primul trimestru din anul 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane, din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima tranșă din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni. Reamintim că din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro - împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

  Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică: E timpul ca statul să scrie o poveste cu final fericit;

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"E timpul ca statul să scrie o poveste cu final fericit"

Adriana are 10 ani și i-a cerut lui Moș Crăciun o ciocolată mare și câteva bomboane. Daniela este în clasa I și își dorește un suc cu pai, o ciocolată, o pungă cu pufuleți și un pachet cu biscuiți. Emanuel, un copil într-un sat din Vaslui, l-a rugat pe Moș Crăciun să facă o magie și să-i îndeplinească o dorință: să îl sune părinții, mama, tata și toți frații. "Mă numesc Emanuel și sunt luat în plasament". În județul Dâmbovița, o familie cu cinci copii trăiește într-un grajd: "De 7 ani stăm aici. Nu avem nici acte. Iarna e crunt". În Sectorul 1, Maria, o fetiță de 12 ani, are grijă de mama ei nevăzătoare. Tatăl le-a părăsit. Cele două locuiesc între patru pereți reci, fără curent, fără baie, cu o bucătărie într-o baracă în fundul curții și un WC tot în fundul curții. În capitala României, în 2021.

În afara bulei noastre confortabile, aceasta este România profundă, România dureroasă. România reală. În fiecare an, în prag de sărbători, presa scrie despre astfel de cazuri, unii dintre noi facem donații mai mici sau mai mari și credem că pansăm o rană. Dar an de an, această rană este tot mai adâncă și tot mai greu de vindecat.

Aproape un sfert dintre copiii din Uniunea Europeană sunt expuși riscului de sărăcie și, implicit, de excluziune socială, iar România se afla, în 2020, pe primul loc în topul făcut de Oficiul European de statistică, cu unul din trei copii expuși acestui risc.

Copiii au fost mai vulnerabili la efectele crizei, iar cei care se aflau în această situație, fie din cauza sărăciei, a stării de sănătate sau a marginalizării în educație, au devenit și mai vulnerabili în pandemie.

Peste 23% dintre români nu își permit un trai decent, dublu față de țările dezvoltate din Europa de Vest. Mai exact, patru milioane și jumătate de români trăiesc în sărăcie, iar șansele de a se desprinde din această situație sunt infime.

Înainte de pandemie, datele INS arătau că peste 4,6 milioane de români erau considerate sărace. În 2021, numărul lor este de circa 4,5 milioane. Dar nu pentru că unii și-au depășit condiția, ci pentru că populația a scăzut din cauza migrației și a deceselor. Moldova, Oltenia și Dobrogea sunt regiunile în care cei mai mulți români se confruntă cu lipsuri.

Instituții de top, precum Banca Mondială, au enunțat diverse politici esențiale pentru eradicarea sărăciei:

  • accesul la educație este un pilon al eradicării sărăciei și are potențialul de a fi unul dintre cei mai importanți "egalizatori" ai societății;
  • accesul la oportunități egale de ocupare reprezintă un aspect esențial pentru toate persoanele, în special în zonele rurale;
  • accesul egal la servicii publice, precum sănătate, locuință adecvată, apă curentă și servicii de salubritate, are potențialul de a întrerupe ciclurile de excluziune.

Eradicarea sărăciei nu se face prin creșteri din pix de venituri sau ajutoare nelimitate, ci prin politici majore critice pentru problema incluziunii sociale, prin investiții și dezvoltare. Este un subiect de lungă dezbatere, și nu doar atât. Este un subiect de strategie națională și abordare transpartinică, nu de monopol socialist al retoricii de "luptă de clasă".

Avem sute de ONG-uri care au grijă de copiii vulnerabili, mii de oameni cu suflet mare care donează. E timpul ca și noi, cei din arena publică, să fim parte dintr-o poveste care poate avea final fericit. Ține doar de noi.

  Florică Ică Calotă - declarație politică despre Explozia prețurilor la îngrășăminte;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Explozia prețurilor la îngrășăminte"

O serie de culturi agricole importante din întreaga lume sunt în pericol, după ce livrările limitate și prețurile crescute la îngrășăminte i-au făcut pe fermieri să limiteze cantitățile folosite, iar acest lucru majorează riscurile la adresa securității alimentare mondiale.

Motivul principal pentru această situație are legătură cu o creștere continuă a prețurilor cărbunelui și a gazelor naturale. China și Rusia, cei mai mari producători ai lumii, și-au restricționat exporturile pentru a se asigura că fermierii locali sunt suficient aprovizionați.

Problemele legate de lanțurile de aprovizionare și costurile ridicate de transport reprezintă un factor pentru creșterea prețurilor. Piețele de materii prime agricole au de câștigat de pe urma acestor explozii a prețurilor la îngrășăminte, în condițiile în care traderii se pregătesc de potențiale penurii, în timp ce costurile în creștere legate de inputuri amenință să reducă randamentele recoltelor.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a calculat că indicele mondial al prețurilor la alimente este la cel mai ridicat nivel de după anul 2011.

Conform datelor unor analiști în domeniu, oferta limitată de îngrășăminte se va agrava la începutul anului următor. Fermierii din Europa, America de Nord și Nordul Asiei ar trebui să își majoreze achizițiile de îngrășăminte înaintea campaniei de primăvară. Problema este că producători importanți de îngrășăminte, precum China, Rusia și Egipt, deja au limitat exporturile pentru a-și asigura aprovizionarea pieței interne.

În Europa, creșterea dramatică a prețurilor gazelor amenință să dea amploare crizei îngrășămintelor.

Situația la nivel național este și mai îngrijorătoare, având în vedere că principalul producător de îngrășăminte, Azomureș, a anunțat la începutul săptămânii trecute că își va înceta temporar activitatea din cauza prețurilor ridicate la gaze și energie electrică.

Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul național. Compania furnizează 50% din îngrășămintele utilizate în fermele românești și asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii.

Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanților în asigurarea securității alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare.

Este imperios necesar să se găsească o soluție la criza actuală. Dacă prețurile cărbunelui și gazelor naturale se vor menține la nivelurile actuale, atunci, cu siguranță, vom asista la creșteri și mai mari ale prețurilor la alimente.

  Dragoș Gabriel Zisopol - intervenție intitulată Ziua Internațională a Minorităților Naționale;

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

"Ziua Internațională a Minorităților Naționale"

"Aproape întotdeauna, minoritatea creativă entuziastă a făcut lumea mai bună", Martin Luther King Jr.

La data de 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat "Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, lingvistice și religioase", primul document internațional care garanta respectarea drepturilor minorităților în cadrul general de apărare a drepturilor omului.

În articolul 2.1 al declarației se stipula faptul că "persoanele aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice (denumite în continuare persoane aparținând minorităților) au dreptul de a se bucura de propria cultură, de a profesa și de a practica propria religie și de a-și folosi propria limbă, în privat și în public, în mod liber și fără amestec sau orice formă de discriminare". În același document se menționa că "Statele trebuie să protejeze existența identității naționale sau etnice, culturale, religioase și lingvistice a minorităților pe teritoriul lor și să încurajeze condițiile pentru promovarea acelei identități ".

Din 1992 și până în prezent o serie de state au declarat ziua de 18 decembrie ca zi a minorităților naționale.

România s-a alăturat acestui context internațional prin aprobarea H.G. nr. 881/1998, prin care data de 18 decembrie a fost declarată Ziua minorităților naționale.

În anul 2017 membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, printre care m-am aflat și eu, a inițiat propunerea legislativă care s-a materializat în Legea nr. 247/2017, promulgată la 7 decembrie a aceluiași an de președintele României, prin care s-a instituit la 18 decembrie - Ziua Minorităților Naționale din România.

Din 1992, conturarea unui sistem de protejare a drepturilor de identitate culturală a persoanelor care aparțin minorităților naționale și asigurarea participării lor active în toate domeniile vieții politice, culturale și socio-economice din România a reprezentat o prioritate politică pentru toate guvernele românești.

În Convenția-Cadru - primul instrument multilateral cu forță juridică destinat minorităților naționale, adoptat la Strasbourg de statele Uniunii Europene la 1 februarie 1995 și intrat în vigoare la 1 februarie 1998 - se stipulează faptul că "bulversările istoriei europene au arătat că protecția minorităților naționale este esențială pentru stabilitatea, securitatea democratică și pacea Europei" și că "o societate pluralistă și cu adevărat democratică trebuie nu numai să respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a fiecărei persoane aparținând unei minorități naționale, dar și, deopotrivă, să creeze condiții corespunzătoare care să le permită să-și exprime, să păstreze și să dezvolte această identitate".

România a fost primul stat european care a ratificat Convenția-Cadru la data de 29 aprilie 1995.

Ziua minorităților naționale ne oferă prilejul să menționăm contribuția semnificativă a minorităților la constituirea patrimoniului cultural și spiritual românesc și, totodată, să evidențiem rolul acestora la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și țările lor mamă.

Sărbătorirea la nivel național a acestei zile este dovada respectului și a acceptării diversității, a existenței unui mediu social, politic și moral sănătos care promovează valorile culturale, identitatea etnică și dialogul interetnic. Ea reprezintă conștientizarea faptului că diversitatea umană, culturală, lingvistică și religioasă este o moștenire inestimabilă pentru generațiile viitoare și de aceea protejarea și prețuirea sa reprezintă o datorie și o onoare.

La mulți ani minorităților din România și de pretutindeni!

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică: Sistemul de Interoperabilitate Tehnologică cu Statele Membre UE - pe cale de a deveni realitate;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Sistemul de Interoperabilitate Tehnologică cu Statele Membre UE - pe cale de a deveni realitate"

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat unul dintre cele mai bune lucruri care i se putea întâmpla țării noastre după ce a fost captivă atâția ani în comunism. Avantajele cetățeniei europene sunt simțite zilnic de către toți românii. Astăzi, integrarea țării noastre în structurile spațiului comunitar mai face un pas înainte. După ce proiectul a avut parte de un drum anevoios, cu multiple contestații abuzive în instanțe, Autoritatea pentru Digitalizarea României, din subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, a semnat contractul de implementare a SITUE - Sistemul de Interoperabilitate Tehnologică cu Statele Membre UE.

Prin realizarea acestui proiect, românii vor beneficia de proceduri de identificare electronică unitare și reciproce la nivelul întregii Uniuni Europene. Instituțiile publice din țară și din Uniunea Europeană vor putea valida, pe baza nodului eIDAS, identitatea cetățenilor europeni prin cartea de identitate electronică și semnătura electronică calificată.

Astfel, SITUE va fi utilizat pentru autentificarea națională și transfrontalieră a persoanelor în relația cu furnizorii de servicii de eGuvernare și va face posibilă comunicarea dintre infrastructura națională de identificare electronică și infrastructurile naționale de identificare electronică ale altor state membre UE. Câteva activități din proiect cuprind: Managementul proiectului, achiziție servicii de realizare sistem informatic, informare și publicitate și echipamente pentru echipa de management, implementarea soluției informatice, instruirea echipei de proiect, informare și publicitate.

Telekom România Mobile Communications a fost desemnat câștigător al licitației pentru implementarea acestui proiect extrem de important și de util pentru cetățenii români, cu atât mai mult pentru cei care locuiesc și muncesc în străinătate. Durata de implementare a proiectului este de 8 luni de la semnarea contractului. Valoarea totală a proiectului este de 9.814.178,40 lei, inclusiv TVA, din care 8.277.312,31 lei reprezintă cofinanțare din partea Uniunii Europene, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.

Vom continua accelerarea implementării proiectelor pentru digitalizare astfel încât și România să recupereze, într-un timp cât mai scurt, decalajele față de celelalte țări europene.

  Laurențiu-Dan Leoreanu - prezentarea unor măsuri ce vor fi luate ca armare a creșterii economice;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Majorarea salariului minim, a alocațiilor și a pensiilor, de la 1 ianuarie, sunt măsuri posibile pentru că guvernele PNL au asigurat o creștere economică sănătoasă, capabilă să susțină toate aceste majorări, fără a crește sau impune noi taxe.

Astfel, datorită creșterii economice, produsă de măsurile liberale, putem majora salariul minim net cu 10% de la 1 ianuarie 2022. Putem indexa pensiile cu 10%. Pentru copiii sub 2 ani se va asigura plata unei alocații de 600 de lei lunar. Alocația pentru copiii între 2 și 18 ani va crește la 243 de lei. Aceste măsuri s-ar fi luat indiferent dacă PNL asigura guvernarea într-un executiv minoritar.

De asemenea, pentru că am avut o creștere economică substanțială, o mare parte din bani s-au dus către investiții și către sănătate. Investițiile, după primele nouă luni, sunt la 33,7 miliarde lei, cu 3,9 miliarde mai mult față de perioada similară a anului trecut și dublu față de aceeași perioadă a anului 2018.

Creșterea economică ne-a permis să compensăm facturile la energie și să plafonăm prețurile la energie. Românii vor beneficia de plafonare și compensare în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022. Plafonarea prețurilor se va face la valoarea de un leu kilowatt oră la curent electric și 0,37 lei kilowatt oră la gaze. Plafoanele reprezintă prețul final facturat pentru clientul casnic. Dacă prețul se duce peste un leu/kw, intervine plafonul.

Compensarea facturilor va avea o valoare de maximum 29 de lei pe lună pentru factura de curent electric și maximum 33% pentru factura la gaze. Valoarea compensării este de 0,291 de lei pe kilowatt oră la curent electric.

Am promis la începutul anului creștere economică record și un deficit bugetar mai mic, ca urmare a creșterii veniturilor, fără să creștem taxe, și controlul cheltuielilor bugetare, și ne-am ținut de cuvânt.

Am văzut că un pachet social cu adevărat mai bun rezultă din performanța economică, nu din îndatorare. A crește pachetul social prin îndatorare sau suprataxare înseamnă a vinde românilor iluzii.

Deciziile populiste care nu țin cont de performanța economică fie pun pe fugă investitorii, fie plasează pe umerii copiilor povara plătirii cheltuielilor consumației noastre. Ar fi ca și cum am da o petrecere, și la final noi, adulții, am pleca de la masă și am spune că o să plătească copiii.

  Vasile Nagy - declarație politică referitoare la Corupția din vămi;

Domnul Vasile Nagy:

"Corupția din vămi"

Punctele de Trecere a Frontierei funcționează în regim de trafic internațional cu specific rutier, feroviar, portuar sau zona liberă, asigurând respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor de frontieră încheiate de România cu statele vecine și a celor internaționale la care România este parte, cu privire la tranzitul persoanelor și mărfurilor peste frontieră.

Punctele de Trecere a Frontierei funcționează în baza prevederilor acordurilor bilaterale dintre România și statele vecine, respectiv a legislației naționale în vigoare, fiind atât în subordinea Sectoarelor Poliției de Frontieră și Grupurilor de Nave de pe raza teritorială în care se află, cât și în subordinea directă a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Cea mai mare problemă pe care o are România și pe care n-a rezolvat-o în ultimii ani este corupția din vămi.

Deși în ultimul deceniu au fost mai multe anchete ale procurorilor, care au dus la arestarea vameșilor, după mulți ani, nu s-a rezolvat nimic. Inclusiv procurorii care îi anchetau de corupție pe vameși au ajuns, la rândul lor, să fie acuzați de corupție.

Problemele cu corupția în vămi sunt peste tot, atât la granița cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina, Ungaria sau Bulgaria. Nu putem spune că avem corupție doar pe partea de Est sau de Vest.

Pe partea de Est corupția permite intrarea ilegală a țigărilor de contrabandă sau a băuturilor alcoolice, iar pe partea de Vest, spre Ungaria, scoatem ilegal din țară inclusiv minore care ajung să fie exploatate sexual în Vestul Europei sau migranți clandestini, sau copii care ajung la cerșit în diferite state europene.

Dacă s-ar scrie o istorie a șpăgii, cu siguranță, un capitol important ar fi alocat celei din vămi. Începând de la "micul" vameș, până la funcționari de rang înalt, această practică neortodoxă de la granițele României a fost transformată dintr-un obicei local, într-o adevărată industrie care, conform mărturiilor unor foști sau actuali vameși, a ajuns să producă bani pe bandă rulantă în slujba unor cercuri de interese sau a unei camarile politice.

Există însă și o semnificativă componentă a corupției induse de ofertă, este vorba de acel tip de plăți neoficiale făcute către ofițerii vamali doar pentru a-și face datoria și a nu pune piedici suplimentare și nejustificate derulării unei operațiuni.

Acest tip de corupție este o barieră informală la adresa comerțului liber, importantă nu atât prin dimensiunea propriu-zisă, cât mai degrabă prin consecințe, în sensul că au o pondere în luarea deciziilor de către potențialii investitori care doresc să înceapă operațiuni în România.

Este greu de stabilit corelația dintre mărimea plăților neoficiale în vamă și eventuale pierderi ale bugetului public pe care plățile neoficiale le induc.

Pe de altă parte, este clar că plata neoficială în vamă aduce un câștig, altminteri ar fi nejustificată economic.

Aceasta este corupția indusă de către cerere, adică de către firme, prin care acestea cumpără un avantaj competitiv.

Lucrători ai statului sunt organizați în vaste rețele constituite pentru luarea de mită, în care pot fi implicați nu numai vameși și polițiști de frontieră, ci și șefi de instituții cu atribuții în domeniu, cât și poate oameni politici.

Vămile din România nu au nici personal suficient, nici tehnologie digitală, mai ales pe partea cu Republica Moldova și Ucraina. Iar una dintre marile condiții pentru a fi primiți în spațiul Schengen este tocmai tehnologia digitală pentru depistarea transporturilor ilegale.

Trebuie să facem investiții masive pentru a cumpăra tehnologii digitale de ultimă generație, mai ales la vămile externe ale Uniunii Europene, cum sunt cele cu Ucraina și Republica Moldova.

Avem nevoie de scannere, cântare și sisteme IT pentru monitorizarea transporturilor sau persoanelor care trec granița. Momentan, multe vămi din România funcționează la nivel de anii ‘90.

Presiunea este mult mai mare pe România, la granițele externe, deoarece avem vămi cu state controlate de Rusia. Atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova, Rusia are mari interese și joacă dur de fiecare dată. Tocmai din acest motiv autoritățile române trebuie să fie eficiente.

Criminalitatea organizată colcăie la frontiera României, indiferent că ne uităm spre Republica Moldova, Bulgaria sau Serbia. În același timp, interlopi sau infractori români ajung să treacă fără probleme granițele țării, deși sunt dați în urmărire.

Dacă România ar fi parte din spațiul Schengen, ar putea crește fluxul de migranți clandestini pe teritoriul țării noastre, deoarece, în lipsa tehnologiilor și cu ajutorul corupției din vămi, traficanții de migranți vor reuși să-i introducă mult mai ușor în spațiul european, iar odată ajunși în România, nimic nu-i va mai opri să ajungă în Italia sau Franța.

Spațiul Schengen nu are nicio treabă cu legile din justiție, ci testează capacitatea unui stat de a proteja frontierele externe ale UE.

România nu este capabilă să asigure securitatea spațiului european.

Fără un plan general de reformare a vămilor și digitalizarea acestora, probabil, multe state europene se vor opune aderării României la spațiul Schengen. Nu ne-am asumat un astfel de plan, iar campaniile făcute doar pentru imagine nu au rezolvat nicio problemă.

Dacă mai vorbim și de situația frontierelor maritime, devine tot mai clar că nu suntem capabili să asigurăm securitatea zonei europene.

Portul Constanța este scăpat de sub control, iar Poliția de Frontieră nu are capacitatea logistică și digitală pentru a verifica tot traficul de pe Dunăre sau Marea Neagră, în apele teritoriale ale României.

În 2019 s-a descoperit o cantitate de 800 de kilograme de cocaină pe Dunăre, și asta pentru că ambarcațiunea care le transporta a avut probleme și s-a răsturnat. Dacă traficanții nu aveau probleme cu barca, ar fi introdus drogurile în România și nu am fi aflat niciodată.

Dacă în România putem să ne amăgim că suntem pregătiți și competenți să protejăm spațiul Uniunii Europene, nu la fel consideră și statele din Vestul Europei. Germania și sateliții săi - Austria și Olanda, în primul rând - au fost cei care au refuzat aderarea României la Schengen.

Vilele vameșilor, pe care le arată acum televiziunile, sunt produsul aceluiași trafic ilegal, păstorit de oamenii legii.

Aceste fortărețe nu au putut fi construite, presupun, din șpaga dintr-un singur an, ele sunt rodul unor ani de zile, în care filiera corupției nu a fost cercetată de oamenii legii și de oamenii politici de decizie, ba dimpotrivă, aceasta a fost încurajată.

Ideea este că filierele de crimă organizată, cum este și filiera din vămi, s-au transmis de la o guvernare, la alta, de la o putere politică, la alta. Au fost schimbați șefii, pentru contactul direct cu factorul politic, dar filiera a rămas.

De aceea, criminalitatea economică, în România, este de fapt una transpartinică.

Autoritățile și experții independenți estimează că bugetul public pierde anual între un miliard de euro și două miliarde de euro din contrabanda cu mărfuri nedepistată de la granițele țării.

Producătorii de țigări consideră că traficul ilegal cu țigarete dintre România și Republica Moldova sau Ucraina aduce o pagubă de 650 de milioane de euro în fiecare an. Contrabanda cu alcool ar aduce și ea o pagubă de 500 de milioane de euro, conform patronatelor din domeniu.

Este necesară suplimentarea personalului poliției de frontieră care își desfășoară activitatea la controlul documentelor și a arterelor de control până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere.

România este țara cozilor infernale la granițe, cu kilometri de mașini la ieșirea și la intrarea în țară.

  Radu Panait - declarație politică intitulată Infrastructura rutieră din nord-vestul țării este o prioritate!;

Domnul Radu Panait:

"Infrastructura rutieră din nord-vestul țării este o prioritate!"

Județele Satu Mare și Maramureș sunt două județe cheie pentru România. Auzim deseori că "acolo se agață harta-n cui", tocmai datorită poziționării lor geografice.

Cele două județe despre care vă vorbesc sunt situate în zona de nord-vest a României, care este de altfel și cea mai importantă din punct de vedere rutier, pentru că leagă Europa, rutele cele mai importante ale Uniunii Europene, de România. Zilnic, prin punctele de trecere ale frontierei din cele două județe, în special pe la PTF Petea, mii de persoane intră sau ies din țară. Județul Satu Mare este poarta de intrare dinspre Ungaria prin PTF Petea și Urziceni, dar și dinspre Ucraina, prin Halmeu. Astfel este asigurat un flux internațional de persoane și mărfuri, care ar putea fi îmbunătățit dacă autoritățile ar lucra, în primul rând, la dezvoltarea infrastructurii rutiere.

În ultimii ani, nenumărați investitori privați s-au îndreptat înspre cele două județe și au contribuit astfel la dezvoltarea economiei, iar numărul lor ar putea fi și mai mare dacă în paralel și autoritățile ar lucra la crearea condițiilor necesare pentru ca aceștia să investească în România.

Recent, ministrul transporturilor, domnul Grindeanu, a publicat un proiect de Plan Investițional în Transporturi pentru perioada 2020-2030. Am constatat, cu uimire, că în acest Plan Investițional, proiectele Cluj - Dej, Dej - Baia Mare - Halmeu, Baia Mare - Satu Mare sunt pe ultimele 3 locuri din lista de 26 de proiecte principale. Asta înseamnă că proiectele nu vor mai prinde finanțare europeană și că, cel mai probabil, vor continua după 2030. Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât, de exemplu, pe ruta Satu Mare-Baia Mare circulă zilnic aproximativ 13.500 mașini.

Ca să vă faceți o idee, de la Satu Mare sau Baia Mare și până în Cluj Napoca, șoferii fac aproximativ 3 ore. Până la București, în jur de 10 ore. Din păcate aici nu vorbim doar despre orele pierdute în trafic. Anual au loc sute de accidente cu zeci, sute de morți și răniți.

În mod straniu, aceste tronsoane au fost depunctate pentru că sunt considerate a fi cele mai poluante proiecte de drumuri din România, dar și pentru faptul că nu e infrastructură duală, adică pe culoar de interes NATO. Astfel, aceste tronsoane au ajuns pe o listă de rezervă POT, cu toate că traficul în aceste zone este mult mai intens decât pe alte sectoare care au prins prioritizare. Așadar, acestea sunt oare, cu adevărat, motivele sau, pur și simplu, în zona de Nord-Vest nu sunt suficienți primari PSD?!

Execuția masterplanului de transport trebuie să înceapă cu aceste rute aflate la granița de vest, și nu cu tronsoane care nu duc niciunde, doar de dragul politicianismului ieftin care zace în cei care azi ne conduc.

Solicit Ministerului Transporturilor și domnului Grindeanu să își reevalueze poziția și să facă o prioritate din autostrada A3, cu începere din zona de nord-vest către București, și nu invers. Dacă ne dorim să susținem legătura principală cu Uniunea Europeană, dar și atragerea de investitori străini înspre România, Autostrada Transilvaniei trebuie începută și continuată din Vestul țării către București, nu pe tronsoane aprobate din pix, care practic nu leagă nimic. Avem nevoie de un masterplan făcut pe nevoile țării, nu pe culori politice!

  Vetuța Stănescu - intervenție intitulată 66 de ani de la admiterea României în Organizația Națiunilor Unite;

Doamna Vetuța Stănescu:

"66 de ani de la admiterea României în Organizația Națiunilor Unite"

Anul acesta, la data de 14 decembrie, am aniversat 66 de ani de la admiterea României în Organizația Națiunilor Unite, prin adoptarea de către Adunarea Generală a Organizației a rezoluției A/RES/995 (X). În cei 66 de ani de apartenență la ONU, România s-a afirmat ca susținător și apărător activ al valorilor și principiilor ONU, precum și al cooperării pe plan internațional și diplomației multilaterale.

România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005, precum și în ECOSOC în perioadele 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 1990-1998, 2001-2003, 2007-2009, 2018-2019. Începând cu anul 2007, în calitate de țară donatoare de asistență pentru dezvoltare, România este implicată într-o nouă formă de cooperare cu ONU, prin parteneriatul dezvoltat cu un număr important de agenții și instituții ONU-siene cu activitate în domeniul dezvoltării. În toată această perioadă, țara noastră și-a reafirmat și diversificat continuu profilul de membru ONU, având contribuții semnificative la evoluția generală a organizației, la întărirea sistemului juridic internațional, menținerea păcii și a securității internaționale, promovarea democrației și a drepturilor omului și a politicilor de dezvoltare globală.

După aderarea la Uniunea Europeană, activitatea României la ONU a inclus și promovarea unor teme și preocupări de interes pentru UE. Contribuția României la activitățile organelor principale ale ONU a inclus asigurarea președinției celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Generale, precum și exercitarea mandatelor de membru nepermanent al Consiliului de Securitate (CS ONU), de membru al Consiliului Economic și Social (ECOSOC), precum și de membru al Consiliului Drepturilor Omului (CDO).

Totodată, calitatea de membru al ONU a permis României să aibă o participare de substanță la activitatea agențiilor specializate și a programelor și fondurilor de dezvoltare din sistemului ONU. Atașamentul profund al României pentru Națiunile Unite și aportul la consolidarea multilateralismului în cadrul ONU-sian, atât de necesară pentru adaptarea la contextul global, reprezintă liniile de acțiune de bază ale politicii externe a țării noastre, iar diplomația română va continua să promoveze consecvent obiectivele acesteia, în efortul de a contribui la progresul către o lume mai sigură, mai liberă și mai prosperă.

  Vasile Cîtea - declarație politică: Majorări de venituri pentru românii vulnerabili;

Domnul Vasile Cîtea:

"Majorări de venituri pentru românii vulnerabili"

Partidul Social Democrat a fost întotdeauna în favoarea creșterii veniturilor românilor. Am susținut de fiecare dată majorările de pensii, salarii sau alocații. De altfel, de fiecare dată când PSD a fost la guvernare, România a avut creștere economică. Nu același lucru îl putem spune și despre perioadele în care la guvernare s-au aflat partide care pretindeau mereu că nu există bani în buget pentru a îmbunătăți traiul românilor.

Ei bine, de data aceasta, odată cu revenirea PSD în Guvern, iată că s-au găsit bani, încât, de anul următor, cei vulnerabili să aibă venituri puțin mai mari. Și ne referim aici la copii, la angajații pe salariul minim, dar și la pensionari.

De la 1 ianuarie 2022, pensiile se vor mări. Punctul de pensie crește cu 10%, de la 1.442 la 1.586 de lei. De asemenea, pensia minimă crește cu 200 de lei, de la 800 la o mie de lei. În plus, în luna ianuarie, bătrânii vor mai primi un sprijin. Cei care au pensii între 1.000 și 1.600 de lei vor primi un ajutor financiar, încât veniturile lor să ajungă la 2.200 de lei. Acești bani ar trebui să ajute 2,5 milioane de pensionari să mai facă față cheltuielilor cu facturile din această iarnă.

Alocațiile copiilor cresc cu 20%. Alocația pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani va fi de 243 de lei, iar cea pentru copiii de până la 2 ani va ajunge la 600 de lei.

Toate prețurile au crescut foarte mult în ultimul an, astfel că decizia de majorare este un prim pas pentru a menține puterea de cumpărare a românilor, având în vedere că rata inflației a ajuns la 7,8% în luna noiembrie. Momentan s-au avut în vedere persoanele vulnerabile, însă, în viitorul apropiat, se vor lua măsuri pentru creșterea veniturilor tuturor românilor. Acest lucru și-l dorește întregul Partid Social Democrat.

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică: Harta puterii de cumpărare din România ne arată clar care sunt prioritățile de dezvoltare!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Harta puterii de cumpărare din România ne arată clar care sunt prioritățile de dezvoltare!"

Nu a existat legislatură și sesiune parlamentară în care să nu vin să îmi exercit, cu onoare și demnitate, mandatul de reprezentare ce mi-a fost acordat în primul rând de ieșeni. Am fost ales, ca și dumneavoastră de altfel, să fiu o voce a nevoilor, dorințelor, aspirațiilor și chiar a viselor românilor din județul meu. Însă, în calitate de parlamentar, am aceeași datorie față de întreaga regiune de Nord-Est și, evident, față de toți românii, oriunde ar fi ei.

Totodată, nu a fost moment, în cariera mea politică, în care să nu militez, în adevăratul spirit al social-democrației, pentru egalitate de șanse în dezvoltare. Știm cu toții că regiunea Moldovei istorice este nu doar cea mai săracă regiune din România, dar și din întreaga Uniune Europeană!

Acum, un nou studiu, legat de puterea de cumpărare a românilor din diferitele regiuni ale țării, mai aprinde o lumină asupra dezbinării țării noastre.

Într-un studiu al unei mari companii de cercetare economică, Moldova are o putere de cumpărare de 2,5 ori mai mică decât media europeană. Este inutil să vă spun că Bucureștiul este aproape de media europeană, cu peste 13.000 de euro/an, asta însemnând cu 76% mai mulți bani de cheltuială decât media națională. Regiunea de Nord-Est se află la o treime din puterea de cumpărare a Uniunii Europene, la mare distanță față de Vestul țării, acolo unde și acum se duce cea mai mare parte a investițiilor și a banilor guvernamentali. Milioane de români cer, în stradă, constant, o autostradă care să ne lege de celelalte regiuni ale țării, mai ales cu Vestul, însă fosta guvernare face metrou în Cluj pentru 30.000 de călători. Este evidentă influența unor politicieni din acele județe, la București însă trebuie să privim mai de sus decât de un interes mic, regional.

Cu tristețe constatăm că această cruntă realitate nu dispare fără implicarea noastră, a tuturor! Nu este suficient că noi, parlamentarii din județele Moldovei, susținem declarații politice. Este nevoie de implicarea întregii țări nu pentru "Mica Unire" sau "Marea Unire", ci pentru "adevărata Unire", iar asta înseamnă discrepanțe mai mici între regiunile țării! Adevărata Unire înseamnă autostrăzi care să lege toate regiunile istorice între ele, în toate cele patru puncte cardinale! Adevărata Unire înseamnă linii ferate de mare viteză și legături aeriene. Abia aceste gesturi normale și necesare vor contribui la o Românie mai puternică, cu o voce mai evidentă în Uniunea Europeană!

Când vă uitați pe orice hartă economică a României, pe orice hartă rutieră sau feroviară, sunt sigur că înțelegeți care sunt prioritățile țării noastre, nu am nici o îndoială! Însă, este nevoie și de bunăvoință și implicare, altfel istoria ne va arunca la coșul de gunoi al uitării, iar urmașii noștri se vor strădui să ne uite! Să ne luăm un moment și să ne gândim la moștenirea pe care o lăsăm acestei țări...

  George-Adrian Paladi - declarație politică cu titlul Autoritățile trebuie să protejeze buna-credință a consumatorilor;

Domnul George-Adrian Paladi:

"Autoritățile trebuie să protejeze buna-credință a consumatorilor"

În fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, marile lanțuri de magazine, dar și magazinele online se întrec în a-și promova produse și a anunța campanii de reduceri masive și promoții.

Firește, acest lucru este cât se poate de normal și de benefic atât pentru consumatori, cât și pentru companii, făcând parte din cadrul natural al economiei de piață. De asemenea, magazinele alimentare cunosc o creștere semnificativă a vânzărilor, în special în ceea ce privește produsele tradiționale, specifice Crăciunului.

Cu toate acestea, într-o perioadă în care comportamentul consumatorilor este puternic influențat social și emoțional, există cazuri în care magazinele adoptă practici comerciale incorecte, în scopul exploatării acestui tip de comportament al consumatorului.

Lucrul a fost dovedit, în cursul lunii noiembrie, de campaniile de tipul Black Friday, analizate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care a identificat numeroase nereguli în activitatea marilor operatori economici și a aplicat sancțiuni semnificative care au fost intens mediatizate și dezbătute la nivelul opiniei publice.

Consider că această abordare a autorităților este una corectă și trebuie să continue și în perioada sărbătorilor de iarnă.

Românii se preocupă, în această perioadă, de procurarea de cadouri pentru cei dragi, de pregătirea meselor tradiționale de Crăciun și de anul nou și, după cum au dovedit-o studiile sociologic efectuate în ultimii ani, sunt dispuși să cheltuiască sume mai mari decât în mod obișnuit pentru bunurile alimentare și nonalimentare.

Prin urmare, este de datoria autorităților statului, în frunte cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, să protejeze buna-credință a consumatorilor. Se impune o intensificare a controalelor și, în general, o vigilență sporită în supravegherea pieței. Rolul acestei abordări nu trebuie să fie acela de a-i timora pe antreprenori, ci de a-i responsabiliza și a le reaminti că un parteneriat corect între ei și consumatori este cheia succesului pe termen lung. Solicităm, așadar, tuturor autorităților și instituțiilor cu atribuții în domeniu să manifeste o preocupare particulară pentru protejarea consumatorilor în perioada sărbătorilor de iarnă.

  Elena Stoica - declarație politică intitulată România revine la normalitate.

Doamna Elena Stoica:

"România revine la normalitate"

Ne apropiem de sfârșitul unui an foarte dificil. Un an în care pandemia ne-a pus din nou la încercare, un an al dezechilibrelor macroeconomice și, nu în ultimul rând, un an greu, în special, pentru românii cu venituri mici.

Pe întreaga durată a pandemiei s-a resimțit lipsa măsurilor sociale, a unor politici publice care să vizeze direct cetățenii, să sprijine menținerea locurilor de muncă ori prin care să se dezvolte strategii sustenabile de prevenire și combaterea a pandemiei.

Nu pot să nu amintesc aici criza politică în care a fost aruncată țara din cauza unor viziuni și abordări evident eronate privind viitorul României, completate de o serie de ambiții politicianiste și lupte de culise pentru acapararea puterii în stat.

Anul la finele căruia ne aflăm a fost unul de cotitură în ceea ce privește viitorul țării. A fost nevoie de o criză sanitară, una economică și una politică pentru a se ajunge la concluzia că PSD este singura formațiune politică care poate aduce echilibru în actualul context politic și social în care ne aflăm.

Constituirea actualei coaliții de guvernare era o necesitate. Era singura soluție menită să aducă stabilitate pe scena politică și măsuri echilibrate pentru ieșirea din criza economică și traversarea perioadei de pandemie cu pierderi minime de vieți omenești.

Imediat ce miniștrii PSD și-au preluat mandatele, au inițiat o serie de măsuri de redresare a situației existente și de reevaluare a priorităților de etapă privind administrarea eficientă a resurselor.

Astfel, prima măsură a actualului Guvern a fost cea de rectificare bugetară, fiind luate fonduri neutilizate de la anumite ministere (Agricultură, Transporturi, Fonduri Europene), unde miniștri nu și-au făcut treaba, și dirijate către zone unde chiar era nevoie (Sănătate, Educație, Muncă, Dezvoltare).

Măsuri cu impact pozitiv, atât în planul creșterii economice, cât și în cel social, au fost luate imediat. Astfel, Ministerul Agriculturii a proiectat relansarea programelor de sprijin a fermierilor și firmelor românești, pentru a sprijini producția autohtonă, iar ministrul Finanțelor și cel al Muncii au urgentat procedurile pentru aplicarea legii, astfel încât românii să beneficieze urgent de plafonarea tarifelor la gaze și electricitate și de compensare a facturilor. Normele de aplicare a legii în acest caz au fost avizate și publicate în Monitorul Oficial în 27 noiembrie, deși Legea intrase în vigoare de la 1 noiembrie.

De asemenea, măsurile au continuat cu revenirea la calendarul normal de plată a pensiilor, prelungirea valabilității tichetelor de vacanță pentru susținerea domeniului HoReCa ori cu reluarea investițiilor în Transporturi.

Toate acestea în mai puțin de o lună. Dacă există voință politică și interes pentru țară, orice problemă are și o rezolvare. PSD dovedește asta și o va face și pe viitor prin luarea de măsuri concrete în interesul românilor.

     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 29 june 2022, 16:22
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro