Ion Spânu
Ion Spânu
Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.156/09-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 31-10-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.64 Ion Spânu - considerații referitoare la "Ziua internațională a Mării Negre";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ion Spânu:

"Ziua Internațională a Mării Negre"

În fiecare an, la 31 octombrie, este sărbătorită Ziua Internațională a Mării Negre, marcând astfel data la care, în anul 1996, cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune, PSA, pentru Marea Neagră, document care conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre.

Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră a fost semnat la Istanbul, de miniștrii mediului din Bulgaria, Georgia, România, Turcia, Rusia și Ucraina. El este rezultatul a trei ani de studii, cercetări și consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 țări, pescuitul excesiv și deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani. Planul Strategic de Acțiune promovează colaborarea tuturor țărilor costiere, în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.

Convenția de Protejare a Mării Negre împotriva Poluării, semnată la 21 aprilie 1992, la București, de toate cele șase țări costiere — Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina - și Declarația de la Odessa, în cadrul căreia Ministerul Mediului din Bulgaria, din Georgia, din Rusia, din România, din Turcia și din Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993, în Ucraina au constituit baza legală pentru demararea Programului Internațional pentru Managementul Mediului și Protecția Mării Negre — Programul de Mediu al Mării Negre - BSEP. Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorității de Mediu Internaționale, GEF, cu misiunea de a sprijini Guvernele țărilor din bazinul Mării Negre, în implementarea Convenției. În fapt, BSEP a dezvoltat o bază instituțională pentru dezvoltarea unui mecanism eficient de implementare a Convenției de la București.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, între Europa și Asia, cu o suprafață de 413.488 km pătrați, fără Marea Azov, care îi aparține și care are o suprafață de 38.000 km pătrați. Are o adâncime maximă de 2.245 m și scaldă țărmul României pe o lungime de 234 km. Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curg o mulțime de fluvii, printre care Dunărea, Niprul, Nistrul, Donul, Ciorohi, Kizil-lrmak și altele. Are o salinitate scăzută. Principala cauză a desalinizării Mării Negre este marele volum de apă dulce care ajunge în ea și volumul limitat de apă sărată din Marea Mediterană care pătrunde prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Speciile de pești cele mai răspândite sunt: guvidul, chefalul, cambula, morunul, scrumbia, rândunica de mare, pălămida, hamsia, calcanul, precum și alți pești răpitori, printre care o specie de rechini, de mici dimensiuni.

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și, prin aceasta, cu Oceanul Planetar. Spre sud-vest comunică cu Marea Marmara, prin Strâmtoarea Bosfor, și cu Marea Egee, prin Dardanele. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov, prin Strâmtoarea Kerci.

Marea Neagră a avut întotdeauna o însemnătate deosebită în făurirea politicii externe și de securitate. Poziția strategică a României înglobează o serie de dimensiuni diferite, iar ieșirea la Marea Neagră este un beneficiu cuantificabil atât în istoria, cât și în actualitatea politicii românești de securitate.

Pe plan intern, eforturile României trebuie să fie considerabile pentru edificarea unei bune cooperări în regiune, fiind evident faptul că potențialul Mării Negre trebuie valorificat, iar buna cooperare regională poate consolida arhitectura de securitate, înglobând și teme energetice sau comerciale.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 5 iunie 2020, 9:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro