Constantin Avram
Constantin Avram
Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.156/09-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 31-10-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.53 Constantin Avram - declarație politică privind "Setea de dreptate";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Avram:

"Setea de dreptate"

În mult frământata societate românească, constituită după Revoluția din 1989, dar mai ales după ce magistrații s-au bucurat de inamovibilitate, noi, românii, am constatat fără putință de tăgadă, că perioadele marcate de instabilitate economică, socială sau politică, reclamau stringent nevoia societății românești de dreptate și de adevăr!

Chiar la un moment dat, parcă prin 2000, a fost constituită o alianță politică menită, sau al cărei scop declarat era tocmai dreptatea și adevărul, proiect politic eșuat din cauza fostului președinte, Traian Băsescu. Dreptatea, cea mult așteptată de poporul român, se făcea din ce în ce mai nevăzută, iar adevărul s-a limitat numai la nivelul percepțiilor personale ale fiecărui individ, tocmai pentru că în sistemul justiției românești au apărut fisuri grave.

Aceste fisuri au generat, în timp, disfuncționalități majore ale sistemului juridic românesc, chiar dacă Uniunea Europeană veghea, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, vestitul MCV, la echilibru în interiorul sistemului. Guvernele și formațiunile politice aflate la putere și-au propus de fiecare dată un pachet de legi ale justiției care să intre în dezbatere publică și apoi să fie adoptate. Totul, dar absolut totul, a rămas la nivel de intenție.

În zilele noastre, sub masca "luptei împotriva corupției la nivel înalt", s-au conturat adevărate tabere în interiorul sistemului juridic, în funcție de relațiile interpersonale sau de interese. Legea răspunderii magistraților a rămas un deziderat neatins, iar CEDO ne-a aplicat de fiecare dată sancțiunile financiare corespunzătoare fiecărui caz de derapaj al magistraților. Dacă ar fi rămas numai aceste pierderi ale statului român, ar fi fost ceva, dar ne întrebăm cine va repara cursul vieții românilor condamnați pe nedrept, arestați pe nedrept, cine va repara carierele profesionale sau viața de familie a celor în cauză?!... Eu sunt convins că nimeni!

De aceea, eforturile ministrului Tudorel Toader reprezintă un bun început. Dar, odată cu apariția acestui pachet de legi supuse dezbaterii publice, am constatat declanșarea unei confruntări surde pentru putere în interiorul societății românești. Mă întreb de ce?!..

Am un răspuns foarte simplu - pentru că până acum, justiția, sau mai exact sistemul justiției, a fost folosit ca o excelentă armă politică. De aceea, încerc aici să-mi expun câteva puncte de vedere ale omului simplu de pe stradă, fără pregătire juridică, după cum urmează:

1. Inspecția Judiciară, ca instrument de control al actului juridic, este bine să fie entitate autonomă;

2. Consiliul Superior al Magistraturii să numească procurorul șef al DIICOT și al DNA, la propunerea ministrului justiției;

3. Procurorul General al României să fie numit de Președintele României, în urma unui proces electiv, sau la propunerea CSM;

4. Președintele României nu trebuie să numească procurorii DNA sau DIICOT, pentru simplul motiv că este om politic.

Dacă nimic din acestea nu se materializează, atunci se conturează o soluție minimală - DNA să treacă înapoi la Parchetul General.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 29 mai 2020, 16:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro