Petru Călian
Petru Călian
Sittings of the Chamber of Deputies of April 10, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.54/20-04-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
29-06-2022
28-06-2022 (joint)
28-06-2022
27-06-2022
22-06-2022 (joint)
22-06-2022
21-06-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 10-04-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 10, 2006

13. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:
  13.3 Petru Călian  
 
see:

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

  ................................................

Domnul deputat Petru Călian, interpelare adresată tot Ministrului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Domnul Petru Călian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o întrebare, dar înainte de asta vă rog să-mi permiteți să intervin pe o chestiune de procedură.

Înaintea fiecărei ședințe avem afișați pe panou miniștrii care participă și răspunsurile care se dau, într-o anumită ordine. Această ordine este încălcată frecvent, și noi suntem pregătiți pentru un anumit timp. De asemenea, nu se respectă timpul de prezentare a răspunsurilor, mai ales atunci când se filmează și când se știe că se transmit în direct răspunsuri la interpelări și întrebări.

Legat de întrebare, într-adevăr, întrebarea este adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. Ea se referă la situația copiilor, care este câteodată dramatică, copii ai căror părinți sunt deplasați la muncă în străinătate.

Sunt situații în care chiar ambii părinți muncesc în străinătate, iar copiii rămân pe seama unor persoane fără respectarea unor norme în ceea ce privește legalitatea. Am avut cazuri chiar dramatice când un copil, de dorul mamei plecată în străinătate la muncă, s-a sinucis. Întrebarea constă sau se referă la măsurile pe care le ia ministerul condus de domnul ministru Gheorghe Barbu în acest sens, pentru că aici discutăm inclusiv despre familie.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog să mă scuzați, domnule ministru, o secundă, ca să lămurim problema de procedură vagă și abstractă a domnului deputat. În ceea ce privește alcătuirea listei de răspunsuri ea este făcută sub supravegherea unui chestor, în ordinea primirii răspunsurilor, nu în ordinea depunerii întrebărilor, ca la interpelări. În ceea ce privește timpul afectat, este vorba de 2 minute pentru susținerea întrebării, 5 minute pentru răspuns, 2 minute pentru o eventuală replică.

Personal nu am constatat depășirea acestui timp.

Dacă aveți obiecții în legătură cu timpul, vă rog să fiți precis pentru că orice critică merită să fie fundamentată.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Petru Călian:

Ați încălcat regulamentul!

Procedură, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat. poftiți, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule deputat, vreau să vă asigur că sunt prezent astăzi aici, dacă cumva a fost o trimitere către mine, pentru un motiv foarte simplu, încercăm să fim prezenți din când în când și noi miniștrii, nu numai secretarii de stat, la întrebările și interpelările care ni se pun.

Copiii rămași fără supraveghere în perioada în care ambii părinți sau părintele, în situația familiilor monoparentale, sunt plecați din țară pentru contracte de muncă în străinătate, ca și cei al căror părinte rămas în țară, când soțul sau soția sunt plecați, nu poate, din orice motive, să-și îndeplinească îndatoririle de părinte, reprezintă o categorie expusă riscurilor și situațiilor de pericol care duc, în ultimă instanță, la încălcarea și nerespectarea drepturilor acestora, în conformitate cu legislația internă și internațională în materie.

În vederea realizării unei evidențe corecte și clare privind numărul și situația acestor copii, Autoritatea națională pentru protecția drepturilor copilului a solicitat direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului din țară, care după cum știți sunt subordonate consiliilor județene, și nu ministerului, în cursul anului 2005, trimestrial, date referitoare la această categorie de copii.

Având în vedere faptul că autoritățile locale din orașe, municipii și comune nu au monitorizat acest fenomen, s-au primit numai date despre copiii cetățenilor români plecați la muncă în străinătate cu contract de muncă, ambii părinți.

La sfârșitul trimestrului IV din 2005, într-un număr de 14.168 de familii, ambii părinți sunt plecați cu contract de muncă în străinătate. În urma plecării ambilor părinți la muncă, un număr de 17.019 copii sunt rămași în țară, lipsiți de grija și ocrotirea părinților lor, unii aflându-se în permanență în situație de risc.

În ceea ce privește protecția copiilor rămași în țară am identificat următoarele situații: copii pentru care s-a instituit o măsură de protecție; copii pentru care nu s-a instituit o măsură de protecție și nu este necesară instituirea acesteia; copii aflați în situație de risc și care necesită o măsură de protecție.

Din prima categorie, copii pentru care s-a instituit o măsură de protecție, fac parte un număr de 2342 de copii, reprezentând 13,9%. Dintre aceștia, 1774 de copii, 75,7% au o măsură de protecție de tip familial, respectiv 379 asistenți maternali profesioniști, 1264 de copii se află la rude până la gradul IV, 131 de copii sunt la alte familii sau persoane. Restul de 568 de copii, reprezentând 24,3%, se află în centre de plasament publice sau private.

Copiii pentru care nu s-a instituit o măsură de protecție și nu este necesară instituirea acesteia se află la rude până la gradul IV, și ei reprezintă 83%, adică 14.135 de copii din totalul celor rămași acasă fără ambii părinți.

O situație deosebită se înregistrează în cazul a 542 de copii identificați ca fiind în situație de risc deoarece li se încalcă dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să le permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială.

Pentru acești copii Direcțiile generale de asistență socială consideră necesară instituirea unei măsuri de protecție. Există situații în care persoanelor care au lucrat la angajatori străini să li se solicite, de către aceștia, continuarea contractului, fiind nevoite să se adreseze în acest sens misiunilor diplomatice în vederea obținerii vizei de lucru în statul respectiv, dar și situații în care persoanele fizice pot pleca cu viză turistică, iar apoi să-și prelungească șederea prin angajare cu forme legale sau la negru în statele primitoare.

Având în vedere diversitatea modalităților de ieșire din țară ne aflăm în imposibilitatea de a solicita tuturor cetățenilor români care părăsesc țara, a unor alte documente decât cele acceptate internațional.

În vederea asigurării unei protecții adecvate a copiilor care sunt lipsiți de îngrijirea unuia sau ambilor părinți, ca urmare a faptului că aceștia muncesc în străinătate, în vederea respectării drepturilor acestor copii, precum și în absența unor dispoziții legale exprese în acest sens, Autoritatea națională pentru protecția drepturilor copilului a propus Departamentului pentru munca în străinătate analizarea posibilității de modificare a hotărârii de Guvern nr. 384/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, în sensul instituirii obligativității în sarcina agenților de ocupare a forței de muncă de a solicita cetățenilor români care au copii minori în îngrijire și doresc obținerea unui contract de muncă în străinătate, a unei dovezi emisă de către Serviciile publice de asistență socială din cadrul Primăriilor în raza căreia își au domiciliul părinții, din care să rezulte că au notificat acestora intenția de a lucra în străinătate și că pot proteja copiii, rămânând aceștia acasă.

Pentru celelalte situații în care părinții pot pleca la muncă în străinătate, Autoritatea națională pentru protecția drepturilor copilului și-a propus să elaboreze un proiect de ordin al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei prin care să stabilească o serie de atribuții și obligații clare ce revin Serviciilor publice de asistență socială sau, după caz, persoanelor cu atribuții de asistență socială de la nivelul comunelor în privința monitorizării, raportării și intervenției, în situația copiilor care sunt lipsiți de îngrijirea unuia sau ambilor părinți pe perioada în care aceștia se află la muncă în străinătate.

Actul administrativ menționat este de natură a asigura și implementarea prevederilor articolului 106 din Legea nr.272/2004, ceea ce va conduce la posibilitatea asigurării unei protecții adecvate a acestor copii.

Vă mulțumesc mult.

Repet, încă o dată, sper să rețineți, diversitatea formelor în care cetățenii români pleacă din țară. Regula este că în România aproximativ 60-70 de mii de persoane, maximum pe an, pleacă prin Oficiul de migrație a forței de muncă și cei peste 900 de agenți de mediere a forței de muncă în străinătate, restul de cetățeni români care pleacă nu sunt sub controlul acestor contracte de muncă, putând fi turiști sau cu alte forme de plecare.

Mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat, aveți două minute pentru a comenta răspunsul.

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, această chestiune se transformă deja într-un fenomen.

Răspunsul dat de domnul ministru este mulțumitor și constat că a stârnit un interes major, fapt pentru care, domnule ministru, permiteți-mi să monitorizez tot ceea ce veți întreprinde, pentru a fi lămurit că ceea ce propuneți și ceea ce este în derulare va fi dus până la capăt, pentru că cel puțin copiii din România nu au voie să sufere și din acest punct de vedere.

Mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, dacă mai aveți deva de adăugat?

 

Domnul Gheorghe Barbu:

Nu, mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim pentru participare.

  ................................................
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

  ................................................

Domnul deputat Petru Călian. Vă rog, o întrebare adresată tot ministrului administrației și internelor.

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea are ca izvor o situație dramatică, să spun eu, care nune face cinste nici nouă, dar cred eu că "dă prost" pe plan extern. Mai concret, este vorba de acel cetățean în vârstă de circa 82 de ani, paralizat în pat, care este dus pe targă să-și ispășească o pedeapsă la închisoare. Aici, poate fi vorba fie de inconsecvență, fie de încălcarea drepturilor omului, pentru că este dus pe targă până în ușa închisorii, până la intrare. Acolo, practic, se constată că acest cetățean nu poate, în mod normal, să-și ispășească pedeapsa și este dus la un spital sau înapoi, la domiciliu. Este un fapt extrem de grav, iar întrebarea constă în următoarele: despre ce a fost vorba, domnule ministru? Despre inconsecvență sau despre încălcarea drepturilor omului? Pentru că, dacă ați început, practic, să puneți în aplicare o sentință, trebuia, fie s-o duceți până la capăt, fie să n-o începeți; să faceți constatarea la domiciliu, nu la poarta închisorii.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Întrebarea este adresată atât ministrului justiției, doamnei Monica Macovei, cât și domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Am să formulez un punct de vedere, al ministrului administrației și internelor.

În interpelare, se arăta că un bărbat în vârstă de 50 de ani, ar fi fost ridicat de la domiciliul său de organele în drept și dus la închisoare, pentru executarea unei pedepse hotărâte de instanță. Bărbatul - spuneți în interpelare - era paralizat și a fost transportat pe targă până la poarta închisorii. Se pune întrebarea: cum se armonizează prevederile Codului penal și ale Codului de procedură penală cu legislația internațională aplicabilă în materia drepturilor omului?

Vă comunicăm următoarele:

Potrivit art.4 din Hotărârea Guvernului nr.83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, această instituție analizează concordanța actelor normative cu acquis-ul comunitar, în special sub aspectul garantării accesului liber la justiție și al respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și examinează modul în care se respectă drepturile și libertățile fundamentale ale omului în administrarea justiției și în care sunt duse la îndeplinire obligațiile asumate de România, prin instrumente juridice internaționale în această materie.

Conform art.11 alin.2 din Constituția României, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, în context precizând că, prin Legea nr.30/1994, a fost ratificată Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și protocoalele adiționale la această convenție.

Referitor la prevederile din documentul relativ la drepturile omului, care exclud sau suspendă prevederi ale Codului penal și ale Codului de procedură penală, menționăm că, potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, republicată, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și la legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

Privitor la cazul semnalat, precizăm faptul că acesta se referă la punerea în executare a unei hotărâri judecătorești, pronunțată de către o instanță de judecată.

În context, menționăm că, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.23 privind executarea pedepselor, pedeapsa închisorii se execută în temeiul mandatului de executare, emis în baza unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.

Totodată, Codul de procedură penală dispune faptul că pedeapsa închisorii și pedeapsa detențiunii pe viață se pun în executare prin emiterea mandatului de executare care se trimite, după caz, poliției, comandantului locului de deținere, când condamnatul este arestat, sau comandantului unității militare unde face serviciul militar cel condamnat. Pe baza mandatului de executare, unitatea de poliție procedează la arestarea condamnatului și la conducerea acestuia la cel mai apropiat loc de deținere.

Așadar, atribuțiile lucrătorilor Ministerului Administrației și Internelor în această materie se exercită în temeiul legii, în vederea aducerii la îndeplinire a dispozițiilor din mandatele de executare emise de instanța de judecată.

În ceea ce privește competența de revocare a măsurii arestării, dispuse în vederea executării pedepsei privative de libertate, evidențiem că sunt relevante dispozițiile art.136 alin.1 lit.d), coroborate cu cele ale art.139 alin.34 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, dacă instanța constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Direcției Generale a Penitenciarelor, dispune - la cerere sau din oficiu - revocarea măsurii arestării preventive. Deci, competentă în asemenea situații, este instanța de judecată.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul a fost unul general. Cunoșteam această procedură, dar aștept cu nerăbdare și răspunsul Ministerului Justiției, deoarece instanța trebuia să decidă - în momentul în care a constatat această stare de sănătate a inculpatului - la domiciliu, nu la poarta penitenciarului. Pentru că, efectiv, pe românește spus, ne facem de mândră minune, domnule ministru!

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Având în vedere că timpul pentru audierea răspunsurilor la întrebări a fost depășit deja cu un sfert de oră, cerându-mi scuze față de cei prezenți, conform art.171 din Regulamentul Camerei Deputaților, reprogramez aceste răspunsuri pentru ședința următoare.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 1 july 2022, 16:45
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro