Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 10, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.54/20-04-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 10-04-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 10, 2006

13. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Continuăm cu partea a doua a dezbaterilor de astăzi, ședință consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnule deputat, v-aș ruga să ne permiteți să începem.

Vă rog, domnilor deputați, prezența doamnei cu spatele la noi ne deranjează.

 
Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu, întrebare adresată Ministerului Sănătății.

Vă rog, întrebarea pe scurt, domnule deputat.

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea se referă la Clinica de medicina muncii din cadrul Spitalului clinic județean de urgență Cluj și, în special, unde sunt probleme cu alocarea fondurilor datorită unor acte normative care, deocamdată, nu s-au pus în aplicare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (ministrul sănătății):

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind finanțarea activității din Clinica de medicina muncii din Spitalul clinic județean de urgență - Cluj, vă aduc la cunoștință următoarele:

Până la 31.12.2005, serviciile medicale acordate în clinici și secții de boli profesionale sau în sistem ambulatoriu, prin cabinetele de medicina muncii aflate în structura spitalelor, persoanelor care suferă de boli profesionale au fost finanțate, după cum știți, de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății.

Începând cu 1 ianuarie 2006, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 171/2005 privind modificarea și completarea Legii nr. 346/2002, serviciile medicale acordate în clinici și secții de boli profesionale sau în sistem ambulatoriu, prin cabinetele de medicina muncii, aflate în structura spitalelor, persoanelor care suferă de boli profesionale se asigură din fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale, gestionat de Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale.

Pentru evitarea disfuncționalităților în finanțarea activității acestor unități și servicii, Ministerul Sănătății a propus ca soluție temporară ca plata drepturilor de personal pentru salariații secțiilor de boli profesionale și cabinetelor de medicina muncii, în luna ianuarie 2006, să fie efectuată din sumele aflate la dispoziția spitalului, având în vedere că secțiile și cabinetele respective sunt structuri fără personalitate juridică, urmând ca plățile efectuate să fie reconstituite ulterior, la nivelul spitalului, pe baza contractelor încheiate între Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale cu furnizorii de servicii medicale.

Pentru legiferarea și generalizarea acestei propuneri, în vederea soluționării modalităților de efectuare a plăților și decontării lor, între bugetul asigurărilor sociale de stat, în care este inclus și Fondul Național pentru Accidente de Muncă și Boli Profesionale și bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății au transmis Comisiei de muncă și protecție socială de la Camera Deputaților solicitarea de amendare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea și completarea Legii 346/2002. Din câte știm, acest lucru s-a realizat.

Menționăm că Ministerul Sănătății s-a implicat în rezolvarea, în bune condiții, a acestei situații, deoarece clinicile, secțiile, cabinetele de medicina muncii sunt unități sanitare și activitatea acestora a fost finanțată, până în decembrie 2005, din bugetul de stat precum și prin inițiativă legislativă, dar rezolvarea acestei situații este de competența celor două instituții implicate în efectuarea plății și decontarea acestor servicii medicale, respectiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa Națională de Pensii.

Potrivit art. 116 alin. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 171 pentru modificarea Legii 346, se vor elabora norme metodologice ale acestei legi, care vor include și referiri la efectuarea plății și decontarea reciprocă între cele două fonduri.

Vreau să vă mai spun în afara textului scris pe care vi l-am pregătit și pe care o să-l primiți, că nu există sincope în realizarea plăților pentru medicina de care discutăm, pentru că Ministerul Sănătății a dispus avansarea sumelor, urmând ca, la apariția normelor metodologice, să facem aceste regularizări.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Tot domnul deputat Mircia Giurgiu, tot o întrebare adresată ministrului sănătății.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să spun câteva considerații la răspunsul pe care l-am primit.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă rog. Aveți două minute.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Da.

Mulțumesc, domnule ministru.

Într-adevăr, se încearcă rezolvarea problemei dar, până în acest moment, situația nu este rezolvată. Atât pacienții au de suferit, cât și salariații de acolo. Este vorba și de materialele de care este nevoie.

Chiar săptămâna trecută am purtat o discuție cu conducerea și cu sindicaliștii din cadrul Clinicii de medicina muncii și se așteaptă rezolvarea cât mai urgentă a situației, așa că vă rog, în continuare, să depuneți eforturile pentru a se intra și a se pune în aplicare acea ordonanță emisă în decembrie anul trecut.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, mai aveți ceva de adăugat? Nu. Vă mulțumesc.

Domnule deputat, pentru a doua întrebare adresată ministrului sănătății?

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

A doua întrebare se referă la strategia ministrului sănătății în ceea ce privește eliminarea cozilor la farmacii la începutul fiecărei luni.

După cum se știe, fondurile alocate pentru medicamente compensate și gratuite țin numai o zi. În rest, oamenii așteaptă și sunt foarte mari nemulțumiri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Mi-am permis ca, la întrebarea dumneavoastră, să fac un răspuns foarte amplu, în mai multe puncte, răspuns pe care vi-l voi înainta și în scris dar, pentru stenograma ședinței de astăzi, am să fac referire la câteva aspecte care cred că sunt foarte importante.

Și anume, bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și alocarea de fonduri pe fiecare tip de asistență medicală din acest fond se face conform Legii bugetului de stat.

Potrivit legislației în vigoare, Casele de asigurări de sănătate au obligația de a se încadra în bugetele repartizate. Orice depășire sau schimbare a destinației fondurilor atrage după sine răspundere în fața legii. Și țin să subliniez acest lucru, care înseamnă disciplină financiară.

Al doilea punct. În programul de guvernare, în perioada 2005-2008, la Capitolul 8, politica în domeniul sănătății, se prevede și citez: "Guvernul României va asigura finanțarea adecvată pentru sănătate. Îmbunătățirea finanțării sistemului sanitar se va baza pe alocarea prioritară a resurselor obținute în urma creșterii economice, pe realocarea bugetelor în interiorul sistemului, precum și pe înlăturarea acelor cheltuieli ce nu aparțin sistemului sanitar".

În acest scop, după cum știți, a fost inițiată reforma în sănătate. Proiectul de lege se află acum, după ce a trecut de Curtea Constituțională, la Administrația Prezidențială, în vederea promulgării și, cu această ocazie, vă anunț că, prin proiectul de lege, s-au identificat mai multe surse de finanțare în sensul în care sperăm ca, începând cu anul 2006, pentru o bucată limitată de timp - după ce va intra legea în vigoare, deci nu tot anul, dar începând cu anul 2007 vom avea surse suplimentare. Și, când spun că vom avea surse suplimentare înseamnă că, pe lângă Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate la care, țin să vă precizez, se vor aduce suplimentar peste 13 mii de miliarde lei vechi, ca urmare a introducerii la plată a unor categorii de personal, care au fost scutite, dar care beneficiază de asigurări sociale de sănătate, vom încerca să facem și o translatare a unor costuri, în sensul în care ceea ce înseamnă medicină de urgență să nu mai fie finanțată din Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate ci din bugetul de stat.

Aceasta înseamnă că, pe lângă cele 13 mii de miliarde estimăm încă 10 mii de miliarde bani care să rămână în Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Cu alte cuvinte, peste 23 de mii de miliarde vor fi bani mai mulți începând cu anul 2007.

Începând cu anul 2006, sperăm să avem încă 100 de milioane de euro bani suplimentari la sănătate, bani care se vor colecta, sperăm, de luna viitoare, din taxa pe viciu. Deci încasările suplimentare de la tutun și alcool.

Al treilea punct pe care vreau să-l reliefez în intervenția mea. Municipiul Cluj-Napoca este centru universitar medical de îndelungată tradiție, în care-și desfășoară activitatea personalități proeminente ale vieții medicale românești, aflate în contact permanent cu noutățile în domeniul științelor medicale. Din dorința de a veni în sprijinul bolnavilor, specialiștii utilizează tehnologii moderne și procedee terapeutice de ultimă oră, ale căror costuri se reflectă în nivelul consumului de fonduri în asistența cu medicamente în ambulatoriu care este, după cum se știe, de la an la an, tot mai mare.

În condițiile în care majoritatea medicamentelor de ultimă generație se regăsesc în listele de medicamente cu și fără contribuție personală, Casele de asigurări au puține posibilități de limitare a prescrierii acestora.

De mai mulți ani se poartă discuții privind restrângerea listei de medicamente, în sensul selectării medicamentelor uzuale și a celor utilizate în cazuri de urgență medico-chirurgicale. Dar aceste discuții nu au avut nici un rezultat. De aceea, este foarte greu ca, din fonduri limitate, să asiguri atât acoperirea tratamentelor uzuale ale pacienților cât și terapii de ultimă oră care, după cum se știe, sunt foarte costisitoare.

O altă caracteristică a centrului universitar Cluj este mare adresabilitate, în sensul că aici se asigură asistența medicală și a bolnavilor care vin din județele limitrofe, ba chiar din întreaga țară pentru anumite specialități, ceea ce contribuie, în plus, la majorarea cheltuielilor.

Toate aceste aspecte determină o importantă presiune asupra fondurilor destinate îngrijirii sănătății administrate de Casa de Asigurări de Sănătate Cluj, fonduri care nu înregistrează, din păcate, creșteri substanțiale de la un la altul, având în vedere că sursele de finanțare au fost, până acum, aceleași.

În același timp, numărul rețetelor eliberate de medicii prescriptori cresc de la an la an, ca și valoarea rețetelor care trebuie decontate.

Față de media pe țară privind fondurile alocate pe cap de locuitor pentru asistența cu medicamente, medie care se cifrează la 93 de lei ron pe locuitor, județul Cluj ocupă locul zece pe țară, în ordine descrescătoare a fondurilor pe cap de locuitor alocate pentru asistența de medicamente și anume 110 lei ron pe locuitor. Sigur, un lucru de neglijat, ar spune unii. Dar, eu spun că nu este deloc de neglijat, pentru că este important că, totuși, Clujul se află pe un loc important în fondurile alocate.

Casa de Asigurări de Sănătate Cluj a încheiat contracte de furnizare de servicii cu 132 de farmacii. Potrivit Ordinului comun MS CNAS, la stabilirea valorii de contract la farmacii se are în vedere 90 % din valoarea fondului aprobat la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate pentru consumul de medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu. Suma, astfel obținută, este defalcată după cum urmează: 20 % se repartizează de Casa de Asigurări pe zone, localități, în funcție de numărul de locuitori și pe farmaciile din zonele, localitățile respective în funcție de consumul de medicamente gratuite și compensate din anul precedent, iar 80 % se repartizează de Casă, în funcție de punctajul obținut de fiecare farmacie, punctaj acordat în raport cu gradul profesional al personalului angajat cu mediul rural sau urban în care-și desfășoară activitatea cu programul de lucru.

Potrivit legislației în vigoare, Casele de asigurări de sănătate au obligația de a se încadra în bugetele repartizate. Fac o mențiune, începând cu anul viitor, vom modifica și criteriile de acordare a fondurilor pe case de asigurări, deci pe județe și, mai departe, pe localități. Actualele criterii s-au dovedit că nu sunt acoperitoare și că sunt destul de multe lucruri care trebuie corectate.

Al patrulea element. În vederea monitorizării consumului lunar de medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a decis ca toate farmaciile aflate în contract cu Casele de asigurări de sănătate să raporteze acestora, în decurs de 72 de ore, terminarea fondului aferent lunii respective, astfel încât situația reală să ajungă la nivel central în cel mai scurt timp, pentru a se putea iniția măsurile ce se impun.

De asemenea, Casele de asigurări raportează zilnic Casei Naționale numărul farmaciilor care eliberează medicamente compensate și gratuite, situație care este afișată pe site-ul Casei Naționale și pe site-urile Caselor județene.

De asemenea, asigurații au la dispoziție o linie telefonică gratuită Tel verde la nivelul fiecărei case județene, la care pot solicita informații privind adresa și orarul farmaciilor din județ care eliberează medicamente cu și fără contribuție personală în ziua respectivă. Fac o precizare și aici și anume: fondurile - și vreau să se înțeleagă foarte bine acest lucru - fondurile nu sunt distribuite de Ministerul Sănătății, ci de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Vă readuc aminte că, din luna iulie 2005, Casa Națională de Asigurări de Sănătate este autonomă, nu mai este în subordinea Ministerului Sănătății. Ministerul Sănătății se interesează din punct de vedere al modului în care se aplică politicile sanitare. Dar tehnic problema se rezolvă la nivelul Casei de Sănătate.

Al cincilea lucru. Se are în vedere, pe măsură ce implementarea sistemului informatic unic integrat înaintează (și vă spun că începe să funcționeze) ca, la nivelul fiecărei Case de asigurări, să existe o monitorizare distinctă a rețetelor, a bolnavilor și a farmaciilor care eliberează medicamente pentru boli cronice, astfel încât să se poată face o aprecieze justă a fondurilor consumate și o previzionare realistă a nevoilor.

Și al șaselea lucru. În prezent se lucrează la actualizarea contractului cadru și a normelor metodologice de aplicare a contractului cadru pe anul 2006 cu prevederile noului pachet legislativ propus de Ministerul Sănătății.

Aceste acte au în vedere eficientizarea utilizării Fondului de Asigurări de Sănătate.

Și o ultimă mențiune în afara textului scris pe care vi-l pun la dispoziție, lucrăm în prezent și facem analize dacă să schimbăm plafoanele de medicamente compensate și gratuite de la farmacie la medicul de familie. Am început o dezbatere serioasă cu medicii, mai ales cu asociațiile medicilor de familie, să încercăm să vedem dacă sunt lucruri care trebuie modificate, cum trebuie modificate și, mai ales, orice modificare pe care o facem să ducă la perfecționarea sistemului și nu la îngreunarea lui.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă aveți de adăugat un comentariu?

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Mulțumesc, domnule ministru,

Într-adevăr, răspunsul este complex și pot să spun și complet, dar este și frumos chiar, ceea ce vă rog să analizați și să aveți în vedere faptul că, la Cluj, deocamdată, cozi la farmacii sunt în fiecare zi, mai ales la începutul lunii stau de noaptea, de la ora 12, ca să prindă câteva medicamente. Aceasta este realitatea la Cluj, în acest moment.

De asemenea, așa cum ați spus și dumneavoastră, când s-a discutat bugetul pentru acest an, atunci ați spus că, pentru acest an bugetul este cel mai mare pe care l-a avut vreodată Ministerul Sănătății. Deocamdată, la Cluj, nu se simte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule ministru, aveți dreptul la două minute.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Voi folosi mai puțin, dar vreau să vă informez, domnule deputat, că anul acesta, începând cu luna ianuarie, fondurile care sunt alocate lunar, sigur, nu identic pe fiecare județ în parte, dar fondurile care sunt alocate lunar pentru medicamente, sunt mai mari cu 15 % decât în anul 2005. Asta înseamnă că, într-adevăr, este cel mai mare fond care s-a alocat vreodată pentru medicamente din 1999 încoace.

Că e nemulțumitor, asta este altă problemă.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

 
Mirela Elena Adomnicăi

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, întrebare adresată tot ministrului sănătății.

 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul întrebării îl reprezintă motivele care au stat la baza tergiversării semnării ordinului de numire pentru domnul doctor Paziuc care a câștigat, în luna ianuarie, concursul organizat pentru ocuparea funcției de director al Direcției de sănătate publică Suceava.

Între timp înțeleg că această numire a avut loc, a fost semnat ordinul de numire, dar întrucât a doua parte a întrebării avea în vedere motivele care au determinat această tergiversare, sunt convinsă că domnul ministru are o expunere pregătită în acest sens și chiar aș dori să cunosc aceste motive.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Doamnă deputat, sărut mâna.

Așa cum deja sunteți informată, ordinul de ministru privind numirea domnului Alexandru Paziuc în calitate de director al Direcției de sănătate publică Suceava este deja ajuns la Suceava. Motivele pe care mi le solicitați, din păcate sunt puerile, pentru că este vorba de birocrație. Este vorba de o birocrație între Agenția națională a funcționarilor publici, Ministerul Sănătății și județul Suceava.

Sper că am trecut peste aceste neajunsuri birocratice și, în sfârșit, lucrurile sunt în regulă.

Cu această ocazie vreau să vă anunț, totuși, că pe toată perioada la care dumneavoastră faceți referire nu au existat sincope în conducerea corectă și legală a Direcției de sănătate publică Suceava.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, punctul dumneavoastră de vedere.

 
 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Explicația nu mă mulțumește, domnule ministru, având în vedere că termenul limită pentru semnarea ordinului pentru numirea în funcție a tuturor celor care au câștigat acel concurs a fost 16 februarie, iar această birocrație s-a manifestat, coincidență, numai în județul Suceava, unde acest candidat nu avea sprijinul politic din partea Biroului de conducere al organizației.

Mulțumesc, oricum.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, doamna deputat.

Domnule ministru.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Vă dezamăgesc, doamnă deputat. Ordinul pe care îl invocați și dumneavoastră și eu a fost semnat în 23 ianuarie, deci cu mult timp înainte de expirarea termenului legal, numai că datorită acestei birocrații el a ajuns foarte târziu la Suceava, cu toate că Suceava știa că acest ordin este semnat și că în baza lui directorul funcționa.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cred, domnule ministru, că ar trebui reformulată întrebarea: cum putem să evităm meandrele birocrației?

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Cred că îi interesează pe mulți.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

 
Mircia Giurgiu

Domnul deputat Petru Călian, nu, iertați-mă, domnul deputat Mircia Giurgiu, o întrebare pentru domnul ministru Gheorghe Barbu.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea se referă la situația săracilor de la S.C. Somvetra Gherla S.A. din jud. Cluj care, de mai bine de 5 luni de zile, n-au primit nici un ban, cu toate că această societate este în portofoliul AVAS totuși, domnul ministru..., ministerul se numește Ministerul Sănătății, Solidarității Sociale și Familiei și este vorba de 626 de familii, împreună cu copiii și cu tot ce au în întreținere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Gheorghe Barbu (ministrul muncii, solidarității sociale și familiei):

Domnule deputat,

Ministerul se numește Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, și nu Ministerul Sănătății și Solidarității Sociale, în sfârșit.

Am să vă răspund în legătură cu SOMVETRA, deși ați mai avut o interpelare de data trecută, care se referea la plata îndemnizației pentru creșterea copiilor, pe care societatea respectivă nu le mai făcea.

Aș vrea să vă spun următorul lucru.

În data de 9.12.2005 la SOMVETRA s-a făcut, de către organismele Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, o verificare a respectării Legii nr. 130/1999, cu completările și modificările ulterioare, și a Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. S-a constatat că angajatorul a constituit drepturi salariale aferente lunii noiembrie 2005, dar nu au fost achitate salariaților.

Urmare a neconformităților constatate s-a dispus ca măsură obligatorie în sarcina angajatorului prezentarea dovezii achitării drepturilor salariale aferente lunii noiembrie 2005.

În ceea ce privește situația complicată existentă la SOMVETRA vă prezint următoarele, într-un scurt istoric al evenimentelor.

Din data de 11 noiembrie 2005 activitatea societății a fost întreruptă datorită sistării furnizării gazului metan pentru neplata facturilor restante către Distrigaz Nord, în valoare de 22 de miliarde.

În data de 11 noiembrie 2005 societatea era cu capital privat, 51,98% din acțiuni aparținând SC Feromat SA București.

La finele anului 2005 societatea înregistra datorii la bugetul de stat, cu majorările aferente, în sumă totală de 290 de miliarde de lei.

La data de 11 decembrie 2005 societatea avea 655 de salariați.

Începând cu luna noiembrie 2005, conform contractului colectiv de muncă la nivelul societății salariații au fost plătiți cu 75% din salariul de încadrare.

În fapt, aceste drepturi salariale au fost plătite numai în procent de 64% din drepturile salariale aferente numai pentru luna noiembrie 2005.

Trebuie menționat că începând cu data de 1 decembrie 2005 furnizarea energiei electrice a fost întreruptă, datorită neplății facturilor restante către Electrica SA.

AVAS București a comunicat că a reziliat contractul cu SC Feromat SA București și, începând cu data de 2 februarie 2006, SOMVETRA SA este din nou societate cu capital majoritar de stat, 51,98%, acțiunile fiind preluate de către AVAS București.

Odată preluate acțiunile de noul acționar, societatea a desemnat, în 15 martie 2006, prin Adunarea generală a acționarilor, un Consiliu de administrație format din trei persoane și un nou director general.

La data de 16 noiembrie 2005, societatea a inițiat un program de concediere colectivă a salariaților, depus la ITM Cluj, la AJOFM Cluj și la Sindicatul SOMVETRA.

Programul a fost inițiat în urma unui protocol între sindicate și conducerea societății de la acea dată și, ulterior, contestat în instanță de către sindicat.

Procesul este pe rol iar programul de restructurare nu s-a derulat. În prezent se lucrează la un alt program de concediere colectivă pentru personalul rămas angajat la societate.

Actualmente, acest program este propus ca unul din punctele de pe ordinea de zi la următoarea ședință a Adunării generale a acționarilor. La această dată se așteaptă aprobarea ordinii de zi de la AVAS.

La data încetării activității și ulterior, în luna decembrie 2005, s-a propus de către Prefectura Cluj și Primăria Gherla, încadrarea unui număr de 550 de persoane într-un program comunitar derulat la Primărie și pentru care, efectiv, au fost disponibilizate resurse bănești. Nu s-a înscris nici o persoană din societate, pe motiv că se poate pierde șansa de a beneficia de prevederile Ordonanței nr. 8/2003.

În societate, astăzi mai lucrează efectiv 19 salariați, iar în lunile anterioare din anul trecut, câte 31 de persoane în noiembrie-decembrie, și până în luna aprilie tot câte 31 de persoane.

Acest personal a fost plătit în luna noiembrie integral și în luna decembrie doar 9%, în baza unei hotărâri a Adunării generale a acționarilor.

Societatea a contractat o firmă de contabilitate pentru finalizarea bilanțului pe anul 2005 și a programului de venituri care stă la baza obținerii Ordonanței nr. 8/2003, acestea fiind finalizate la această dată.

Societatea a solicitat AVAS plata acestor lucrări pe care le-a efectuat firma respectivă în numele societății, din lipsa disponibilităților bănești.

Față de cele prezentate considerăm că limitele de competență ale instituției și ale Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei nu ne permit să intervenim în rezolvarea situației conflictuale existente.

Dacă disponibilizările colective vor fi făcute în conformitate cu Ordonanța nr. 8/2003, în noile condiții, în care societatea este din nou cu capital majoritar de stat, salariații s-ar putea să fie îndreptățiți să primească prevederile și plățile compensatorii acordate de Ordonanța nr.8/2003.

Până atunci, precizăm că politicile de sprijin financiar direct pentru prevenirea situațiilor de dificultate a familiilor cu copii și a persoanelor singure susținute de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cuprind măsuri specifice de intervenție pentru combaterea sau atenuarea riscului de marginalizare și excluziune socială, pe baza principiului solidarității sociale.

În răspunsul meu sunt înșirate mai multe astfel de măsuri. Vă spun doar că persoanele aflate într-o astfel de situație se pot califica pentru obținerea venitului minim garantat, de asemenea, se pot califica pentru ajutoare de urgență și ajutoare financiare. În răspunsul scris pe care vi l-am dat detaliile acestui lucru se regăsesc.

În ce ne privește, în momentul în care persoanele vor deveni șomere vor beneficia de indemnizație și, așa cum am explicat, dacă îndeplinesc condițiile legale, și de cele ale Ordonanței nr. 8/2003.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule ministru al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. Într-adevăr, aceasta este denumirea corectă.

Întrebarea era și rămâne în continuare dacă și în ce mod Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei poate să ajute aceste familii care sunt destul de mari, într-o zonă mono-industrială și, după cum se știe, în România este greu să trăiești și cu salariu, dar fără salariu cum se poate trăi timp de 5 luni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, o precizare.

Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule deputat,

În România sunt mai multe situații de acest fel, de firme privatizate care au ajuns în imposibilitatea de a mai plăti salariile.

Noi susținem, atât cât putem de mult, persoanele aflate în dificultate. Ele deocamdată figurează ca angajate ale unei societăți. Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Guvernul în sine nu pot să-și asume responsabilitatea pentru neplata salariilor de către o societate privată.

În această situație, vă rog să aveți în vedere faptul că ar putea să fie mii de societăți, sau sute, sau zeci. Ceea ce pot să spun ca perspectivă este că se află în Parlamentul României garantarea fondului de salarii pentru salariați, în condițiile insolvabilității societății comerciale, și asta nu mai ține cont de tipul de capital. Este o directivă europeană pe care am adoptat-o și care este în Parlament și sper să fie aprobată cât mai curând și să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Pentru cazurile specifice, ne putem adresa acum cu ajutoare sociale, dacă este cazul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumim.

 
Petru Călian

Domnul deputat Petru Călian, interpelare adresată tot Ministrului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

 

Domnul Petru Călian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o întrebare, dar înainte de asta vă rog să-mi permiteți să intervin pe o chestiune de procedură.

Înaintea fiecărei ședințe avem afișați pe panou miniștrii care participă și răspunsurile care se dau, într-o anumită ordine. Această ordine este încălcată frecvent, și noi suntem pregătiți pentru un anumit timp. De asemenea, nu se respectă timpul de prezentare a răspunsurilor, mai ales atunci când se filmează și când se știe că se transmit în direct răspunsuri la interpelări și întrebări.

Legat de întrebare, într-adevăr, întrebarea este adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. Ea se referă la situația copiilor, care este câteodată dramatică, copii ai căror părinți sunt deplasați la muncă în străinătate.

Sunt situații în care chiar ambii părinți muncesc în străinătate, iar copiii rămân pe seama unor persoane fără respectarea unor norme în ceea ce privește legalitatea. Am avut cazuri chiar dramatice când un copil, de dorul mamei plecată în străinătate la muncă, s-a sinucis. Întrebarea constă sau se referă la măsurile pe care le ia ministerul condus de domnul ministru Gheorghe Barbu în acest sens, pentru că aici discutăm inclusiv despre familie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog să mă scuzați, domnule ministru, o secundă, ca să lămurim problema de procedură vagă și abstractă a domnului deputat. În ceea ce privește alcătuirea listei de răspunsuri ea este făcută sub supravegherea unui chestor, în ordinea primirii răspunsurilor, nu în ordinea depunerii întrebărilor, ca la interpelări. În ceea ce privește timpul afectat, este vorba de 2 minute pentru susținerea întrebării, 5 minute pentru răspuns, 2 minute pentru o eventuală replică.

Personal nu am constatat depășirea acestui timp.

Dacă aveți obiecții în legătură cu timpul, vă rog să fiți precis pentru că orice critică merită să fie fundamentată.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Călian:

Ați încălcat regulamentul!

Procedură, vă rog.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat. poftiți, domnule ministru.

 
 

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule deputat, vreau să vă asigur că sunt prezent astăzi aici, dacă cumva a fost o trimitere către mine, pentru un motiv foarte simplu, încercăm să fim prezenți din când în când și noi miniștrii, nu numai secretarii de stat, la întrebările și interpelările care ni se pun.

Copiii rămași fără supraveghere în perioada în care ambii părinți sau părintele, în situația familiilor monoparentale, sunt plecați din țară pentru contracte de muncă în străinătate, ca și cei al căror părinte rămas în țară, când soțul sau soția sunt plecați, nu poate, din orice motive, să-și îndeplinească îndatoririle de părinte, reprezintă o categorie expusă riscurilor și situațiilor de pericol care duc, în ultimă instanță, la încălcarea și nerespectarea drepturilor acestora, în conformitate cu legislația internă și internațională în materie.

În vederea realizării unei evidențe corecte și clare privind numărul și situația acestor copii, Autoritatea națională pentru protecția drepturilor copilului a solicitat direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului din țară, care după cum știți sunt subordonate consiliilor județene, și nu ministerului, în cursul anului 2005, trimestrial, date referitoare la această categorie de copii.

Având în vedere faptul că autoritățile locale din orașe, municipii și comune nu au monitorizat acest fenomen, s-au primit numai date despre copiii cetățenilor români plecați la muncă în străinătate cu contract de muncă, ambii părinți.

La sfârșitul trimestrului IV din 2005, într-un număr de 14.168 de familii, ambii părinți sunt plecați cu contract de muncă în străinătate. În urma plecării ambilor părinți la muncă, un număr de 17.019 copii sunt rămași în țară, lipsiți de grija și ocrotirea părinților lor, unii aflându-se în permanență în situație de risc.

În ceea ce privește protecția copiilor rămași în țară am identificat următoarele situații: copii pentru care s-a instituit o măsură de protecție; copii pentru care nu s-a instituit o măsură de protecție și nu este necesară instituirea acesteia; copii aflați în situație de risc și care necesită o măsură de protecție.

Din prima categorie, copii pentru care s-a instituit o măsură de protecție, fac parte un număr de 2342 de copii, reprezentând 13,9%. Dintre aceștia, 1774 de copii, 75,7% au o măsură de protecție de tip familial, respectiv 379 asistenți maternali profesioniști, 1264 de copii se află la rude până la gradul IV, 131 de copii sunt la alte familii sau persoane. Restul de 568 de copii, reprezentând 24,3%, se află în centre de plasament publice sau private.

Copiii pentru care nu s-a instituit o măsură de protecție și nu este necesară instituirea acesteia se află la rude până la gradul IV, și ei reprezintă 83%, adică 14.135 de copii din totalul celor rămași acasă fără ambii părinți.

O situație deosebită se înregistrează în cazul a 542 de copii identificați ca fiind în situație de risc deoarece li se încalcă dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să le permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială.

Pentru acești copii Direcțiile generale de asistență socială consideră necesară instituirea unei măsuri de protecție. Există situații în care persoanelor care au lucrat la angajatori străini să li se solicite, de către aceștia, continuarea contractului, fiind nevoite să se adreseze în acest sens misiunilor diplomatice în vederea obținerii vizei de lucru în statul respectiv, dar și situații în care persoanele fizice pot pleca cu viză turistică, iar apoi să-și prelungească șederea prin angajare cu forme legale sau la negru în statele primitoare.

Având în vedere diversitatea modalităților de ieșire din țară ne aflăm în imposibilitatea de a solicita tuturor cetățenilor români care părăsesc țara, a unor alte documente decât cele acceptate internațional.

În vederea asigurării unei protecții adecvate a copiilor care sunt lipsiți de îngrijirea unuia sau ambilor părinți, ca urmare a faptului că aceștia muncesc în străinătate, în vederea respectării drepturilor acestor copii, precum și în absența unor dispoziții legale exprese în acest sens, Autoritatea națională pentru protecția drepturilor copilului a propus Departamentului pentru munca în străinătate analizarea posibilității de modificare a hotărârii de Guvern nr. 384/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, în sensul instituirii obligativității în sarcina agenților de ocupare a forței de muncă de a solicita cetățenilor români care au copii minori în îngrijire și doresc obținerea unui contract de muncă în străinătate, a unei dovezi emisă de către Serviciile publice de asistență socială din cadrul Primăriilor în raza căreia își au domiciliul părinții, din care să rezulte că au notificat acestora intenția de a lucra în străinătate și că pot proteja copiii, rămânând aceștia acasă.

Pentru celelalte situații în care părinții pot pleca la muncă în străinătate, Autoritatea națională pentru protecția drepturilor copilului și-a propus să elaboreze un proiect de ordin al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei prin care să stabilească o serie de atribuții și obligații clare ce revin Serviciilor publice de asistență socială sau, după caz, persoanelor cu atribuții de asistență socială de la nivelul comunelor în privința monitorizării, raportării și intervenției, în situația copiilor care sunt lipsiți de îngrijirea unuia sau ambilor părinți pe perioada în care aceștia se află la muncă în străinătate.

Actul administrativ menționat este de natură a asigura și implementarea prevederilor articolului 106 din Legea nr.272/2004, ceea ce va conduce la posibilitatea asigurării unei protecții adecvate a acestor copii.

Vă mulțumesc mult.

Repet, încă o dată, sper să rețineți, diversitatea formelor în care cetățenii români pleacă din țară. Regula este că în România aproximativ 60-70 de mii de persoane, maximum pe an, pleacă prin Oficiul de migrație a forței de muncă și cei peste 900 de agenți de mediere a forței de muncă în străinătate, restul de cetățeni români care pleacă nu sunt sub controlul acestor contracte de muncă, putând fi turiști sau cu alte forme de plecare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat, aveți două minute pentru a comenta răspunsul.

 
 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, această chestiune se transformă deja într-un fenomen.

Răspunsul dat de domnul ministru este mulțumitor și constat că a stârnit un interes major, fapt pentru care, domnule ministru, permiteți-mi să monitorizez tot ceea ce veți întreprinde, pentru a fi lămurit că ceea ce propuneți și ceea ce este în derulare va fi dus până la capăt, pentru că cel puțin copiii din România nu au voie să sufere și din acest punct de vedere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, dacă mai aveți deva de adăugat?

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Nu, mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim pentru participare.

 
Mirela Elena Adomnicăi

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, întrebare pentru Agenția națională pentru ocuparea forței de muncă.

 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea are ca obiect măsurile pe care intenționează domnul președinte al Agenției naționale pentru ocuparea forței de muncă, deci ce măsuri intenționează să ia domnul președinte vis-à-vis de comportamentul, atitudinea directorului acestei instituții, care recidivează în anumite corecții fizice pe care le aplică personalului aflat în subordinea sa.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul Silviu Bian, președinte, vă rog.

 
 

Domnul Silviu Bian (președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea pe care ne-a făcut-o doamna deputat Mirela Adomnicăi i-am trimis doamnei deputat un răspuns în scris și vreau să știu dacă l-a primit dar, oricum, o să-i răspund și de aici, de la microfonul Camerei Deputaților.

Și la noi a ajuns sesizarea formulată de domnul Ovidiu Onuțu, consilier juridic în cadrul Agenției județene pentru ocuparea forței de muncă Suceava. Conducerea Agenției naționale pentru ocuparea forței de muncă a dispus efectuarea unui control la Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă de la Suceava având ca tematică cercetarea împrejurărilor în care a avut loc altercația dintre autorul sesizării și domnul Constantin Șuvăr, care este director executiv al Agenției județene pentru ocuparea forței de muncă de la Suceava.

În urma verificărilor efectuate de către personalul din cadrul Agenției naționale pentru ocuparea forței de muncă desemnat în acest sens s-au constatat următoarele.

Prin adresa nr. 3559/2006 domnul director executiv, Constantin Șuvăr, a sesizat comisia de disciplină a Agenției județene pentru ocuparea forței de muncă Suceava cu privire la faptele arătate a fi săvârșite în seara zilei de 8 martie în sediul instituției de către domnul consilier juridic Ovidiu Onuțu.

Potrivit sesizării menționate, domnul consilier juridic Ovidiu Onuțu ar fi intrat în biroul directorului executiv, lovindu-l pe acesta cu pumnii și picioarele, reproșându-i că este persecutat la locul de muncă.

În acest sens, domnul director executiv, Constantin Șuvăr, a prezentat un certificat medico-legal eliberat la data de 14 martie 2006, care atestă faptul că domnia sa necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale.

În vederea desfășurării procedurii de cercetare a faptelor arătate a fi săvârșite de domnul consilier juridic Ovidiu Onuțu, în temeiul prevederilor hotărârii Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din cadrul autorităților și instituțiilor publice, s-a întrunit comisia de disciplină constituită în cadrul Agenției județene pentru ocuparea forței de muncă Suceava.

Comisia de disciplină menționată a procedat la audierea domnului consilier juridic Ovidiu Onuțu, în calitate de funcționar public, ale cărui fapte constituie obiectul sesizării, a domnului director executiv Constantin Șuvăr, în calitate de persoană care a formulat sesizarea, precum și a persoanelor care au fost prezente în instituție în momentul în care s-a produs acest incident regretabil din punctul meu de vedere.

În urma desfășurării activității de cercetare administrativă Comisia de disciplină a Agenției județene pentru ocuparea forței de muncă Suceava a constatat că faptele arătate a fi săvârșite de funcționarul public cercetat nu s-au desfășurat în timpul programului normal de lucru, că respectivele fapte nu au legătură cu îndatoririle de serviciu, precum și că nu se poate proba vinovăția acestui funcționar public.

Ca atare, Comisia de disciplină a propus conducătorului instituției clasarea cauzei cu privire la care a fost sesizată considerând că nu a avut loc o abatere disciplinară în sensul prevăzut de art. 65 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În același timp, având indicii că fapta săvârșită de domnul consilier juridic Ovidiu Onuțu poate fi considerată infracțiune, ținând seama de dispozițiile art.34 din Hotărârea Guvernului nr.1210/2003, Comisia de disciplină a propus conducătorului Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava sesizarea organelor de cercetare penală.

La rândul său, domnul consilier juridic Ovidiu Onuțu a formulat o sesizare împotriva domnului director executiv Constantin Șuvăr, înregistrată la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sub nr.557 din 20 martie 2006.

Potrivit sesizării menționate, domnul director executiv Constantin Șuvăr este acuzat de abuz în serviciu, precum și de faptul că, în seara zilei de 8 martie 2006, acesta, aflat într-o stare avansată de ebrietate, l-a invitat pe domnul consilier în birou; l-a insultat și l-a lovit cu pumnul peste față și peste corp pe domnul consilier juridic Onuțu.

În dovedirea celor sesizate, autorul sesizării a prezentat un certificat medico-legal eliberat la data de 9 martie 2006, care atestă faptul că domnia sa necesită una-două zile de îngrijiri medicale.

Având în vedere obiectul sesizării, respectiv faptele arătate a fi săvârșite de domnul Constantin Șuvăr, având funcția publică de director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr.1210/2003, urmează a fi efectuate demersurile ce se impun pentru stabilirea răspunderii respectivului funcționar public.

Vreau s-o informez pe doamna deputat că noi îl invităm pe domnul director la Comisia de disciplină, conform legii, urmând a o informa în scris - și, dacă dorește, și aici, la Cameră, - care sunt măsurile pe care le-am stabilit, dar trebuie să respectăm procedura.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Doamna deputat. Aveți două minute, față de cele trei minute, de care avea dreptul să beneficieze domnul președinte, pe care le-a depășit, povestindu-ne ce a făcut un consilier juridic.

Vă rog, doamnă deputat.

 
 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce vreau eu să subliniez este faptul că această întrebare a fost formulată în contextul în care am prezentat faptul că Uniunea Europeană nu pierde, practic, nici un prilej să ne reamintească că într-o țară europeană funcționarii publici trebuie să aibă o anumită pregătire. Incidentul este regretabil și îi mulțumesc domnului președinte că este de acord cu mine vizavi de caracterizarea acestui incident. Indiferent cine va fi stabilit ca vinovat de către această comisie de disciplină, fapta este regretabilă. A ținut presa locală timp de două săptămâni și a prejudiciat imaginea acestei instituții care se află în subordinea domnului președinte. De aceea, îmi permit, cu respectul de rigoare, să-i sugerez că această situație, dincolo de faptul că poate fi bagatelizată referitor la un incident creat între un jurist și un președinte, este semnificativă pentru atitudinea regretabilă pe care o au uneori funcționarii publici și s-o aibă în vedere pentru a nu se repeta.

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnule președinte, dacă doriți să adăugați ceva, numai?

Aveți tot două minute.

 
 

Domnul Silviu Bian:

Vreau s-o rog pe doamna deputat să înțeleagă că domnul Șuvăr este director de agenție, este funcționar public, și că procedura de cercetare în Comisia de disciplină presupune anumite etape și noi le vom urma conform legii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu - interpelare adresată ministrului administrației și internelor.

Vă rog, formulați pe scurt întrebarea.

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea se referă la memoriul domnului Csete Zoltan, din municipiul Cluj-Napoca.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați transcrierea în registrele de stare civilă române a unui certificat de naștere eliberat de către autoritățile spaniole pentru o persoană născută pe teritoriul Spaniei, ai cărei părinți sunt cetățeni români, vă comunicăm următoarele:

Procedura transcrierii în registrele de stare civilă române a unui certificat de naștere eliberat de către o autoritate străină, pentru o persoană născută în țara respectivă, ai cărei părinți sunt cetățeni români, este prevăzută în Legea nr.119/1996, cu privire la actele de stare civilă, precum și în legile care au modificat și completat ulterior acest act normativ. Astfel, actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite de autoritățile străine, au putere doveditoare în țară numai dacă sunt înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă română. Transcrierea acestora în registrele de stare civilă română se face în termen de 6 luni de la întoarcerea în țară, sau de la primirea din străinătate a certificatelor-extras de stare civilă.

Informațiile deținute relevă faptul că, în certificatul de naștere emis de autoritățile spaniole, care face obiectul întrebării, nu este înscris numele de familie al persoanei la care faceți referire, iar părinții poartă nume de familie diferite.

Având în vedere principiul consemnării acordului de voință exprimat neechivoc privind numele și prenumele în declarațiile autentice, instituit de legislația națională în materie de stare civilă, se impunea, și în acest caz, întocmirea unei declarații scrise, în care să fie consemnat în mod explicit acordul comun al ambilor părinți cu privire la numele de familie și prenumele copilului.

În context, precizăm că, prin interpretarea corelativă a conținutului procurii - care este anexată la dosar - și a conținutului celorlalte documente prezentate, se poate concluziona, implicit - nu explicit, faptul că voința părților, a părinților, este aceea ca fiica să poarte numele de familie al părinților. În acest caz particular, se apreciază că procura, acordată cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, ar putea fi considerată și o declarație scrisă, în sensul dispozițiilor legale în materie.

În consecință, persoana împuternicită va putea să depună documentația de referință la Primăria municipiului Cluj-Napoca, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor urmând a transmite Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor din municipiul Cluj-Napoca precizările necesare privind modul de soluționare a acestui caz particular.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat, pentru că întrebarea dumneavoastră, în conformitate cu art.166 lit.a) și lit.b) din regulament, nu trebuia să fie primită de președintele Camerei Deputaților. Este o întrebare care urmărește în exclusivitate obținerea unei consultații juridice - lit.b) - și privește o problemă de interes strict particular.

În aceste condiții, vă rog să se ia act: solicit Biroului permanent ca secretarul care înregistrează aceste întrebări să sesizeze, ori de câte ori este cazul, președintele Camerei Deputaților, pentru a se pronunța cu privire la admiterea sau nu a unei întrebări.

Urmează tot domnul deputat Mircia Giurgiu, cu o întrebare adresată Ministerului Administrației și Internelor.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea se referă la memoriul Firmei S.C. Complet Security S.R.L. din Cluj-Napoca.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care reveniți asupra unei solicitări anterioare privind avizarea în condițiile legii a S.C. Complet Security S.R.L. Cluj-Napoca, pentru desfășurarea activității de pază, monitorizare și instalare de sisteme de alarmă, vă comunicăm următoarele:

Societatea comercială la care faceți referire a depus documentația pentru eliberarea licenței în domeniul sistemelor de pază la Serviciul de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, solicitarea respectivă fiind înregistrată cu nr.53.295 din 14 decembrie 2005.

Urmare verificărilor efectuate după obținerea avizelor stabilite de Legea nr.333 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, Serviciul de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj a întocmit un raport cu propunerile de licențiere a societății comerciale în discuție, document care a fost înaintat la Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția Poliției de Ordine Publică.

A fost atașată documentului în discuție și o notificare a unei societăți concurente celei care a solicitat eliberarea licenței, prin care era semnalată necesitatea suspendării activității de licențiere, întrucât exista, la acea dată, între societățile în cauză, un litigiu cu privire la încheierea judecătorului delegat de pe lângă Oficiul Registrului Comerțului Cluj-Napoca, referitoare la autorizarea, constituirea și înmatricularea societății solicitante.

În acest context, cu adresa nr.176.846 din 10 februarie 2006, Inspectoratul General al Poliției Române a restituit documentația societății solicitante. La aceeași dată, S.C. Complet Security S.R.L. Cluj-Napoca a solicitat, din nou, eliberarea licențelor, anexând, de această dată, o copie a minutei deciziei civile nr.128/2006 și o copie a dispozitivului sentinței civile nr.196/2006, pronunțate în dosarul nr.19.105/2005, fără a transmite și hotărârea motivată a Curții de Apel Cluj-Napoca.

Urmare primirii hotărârilor motivate ale Curții de Apel Cluj-Napoca, pronunțate în dosarele anterior menționate, s-a procedat la reluarea activității de analizare a îndeplinirii condițiilor necesare pentru licențierea societății comerciale în discuție, fiind, practic, acum îndeplinite condițiile necesare în acest sens, prevăzute de Legea nr.333.

În context, menționăm că S.C. Complet Security S.R.L. a fost licențiată de către Inspectoratul General al Poliției Române, în acest sens fiind emise două licențe, după cum urmează: licența nr.829/P din 6 martie 2006, pentru desfășurarea activității de pază, și licența nr.795/P din 9 martie 2006, pentru instalarea sistemelor de alarmare împotriva efracțiilor.

Deci, atunci când au fost îndeplinite condițiile legale, s-au emis aceste licențe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă aveți vreun comentariu?

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, răspunsul este complet și corect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să rămâneți la microfon, domnule deputat. Aveți o interpelare privind alungarea populației de etnie română, în urma retrocedării proprietăților din zonele centrale ale marilor orașe.

Întrebarea dumneavoastră, pe scurt, vă rog.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Este vorba de ceea ce se întâmplă în marile orașe din Transilvania, Cluj-Napoca, Făgăraș, Sibiu și multe alte orașe, care se confruntă cu mari probleme. Populația din zonele centrale este scoasă din acele locuințe, în urma aplicării Legii nr.247 de anul trecut și nu se oferă nici o protecție. De asemenea, se încearcă să se facă o dreptate prin crearea unei alte nedreptăți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, iertați-mă. Aceasta este o realitate pe care o afirmați. Care este întrebarea?

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Întrebarea este: ce face Ministerul Administrației și Internelor și cum are de gând să protejeze populația din aceste zone, pentru a nu fi scoasă în stradă și a rămâne fără un acoperiș deasupra capului, mai ales că majoritatea sunt persoane în vârstă și nu au surse de venit, pentru a-și putea permite să cumpere o locuință?

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule ministru. Domnule secretar de stat! Vă cer scuze că v-am avansat în locul domnului Blaga.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Scuzele, desigur că sunt acceptate.

Vă rog să-mi permiteți să răspund.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați să vi se comunice poziția Ministerului Administrației și Internelor față de faptul că, în urma retrocedării proprietăților, populația de etnie română este alungată din zonele centrale ale marilor orașe, - am citat acum din conținutul întrebării -, vă comunicăm următoarele:

Afirmația făcută în textul întrebării are un caracter general, nefiind relevate date referitoare la cazuri concrete, care să susțină faptul că populația de etnie română este alungată din centrele marilor orașe, ca urmare a constituirii-reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor imobile.

Apreciem că, indiferent de etnia persoanelor care locuiesc în imobilele în discuție, acestea trebuie retrocedate proprietarilor, având în vedere inclusiv faptul că, potrivit Constituției României, proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege.

În acest context, considerăm neîntemeiată afirmația dumneavoastră, mai ales că Guvernul României nu inițiază și nici nu acceptă situațiile la care dumneavoastră faceți referire în mod generic.

În situația în care constituirea-reconstituirea dreptului de proprietate afectează persoanele care locuiesc, la data retrocedării, în imobilele respective, considerăm că nu este vorba despre o atitudine discriminatorie față de persoanele în discuție, ci doar despre restituirea proprietăților și despre aplicarea principiului egalității în drepturi, consfințit și el în Constituție.

De asemenea, menționăm că, potrivit legislației în vigoare, în cazul existenței unor litigii privind constituirea-reconstituirea dreptului de proprietate, competența de soluționare aparține instanțelor de judecată, Ministerului Administrației și Internelor nerevenindu-i atribuții cu privire la impunerea unor decizii în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat, comentariu pe marginea răspunsului.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, nu am dat exemple concrete, dar există o listă, pe care o voi transmite, pentru a vedea concret ce se întâmplă cu populația. Aceasta este realitatea; este populația de etnie română. Din păcate, aceasta este realitatea și vă vom transmite o listă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Petru Călian

Domnul deputat Petru Călian. Vă rog, o întrebare adresată tot ministrului administrației și internelor.

 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea are ca izvor o situație dramatică, să spun eu, care nune face cinste nici nouă, dar cred eu că "dă prost" pe plan extern. Mai concret, este vorba de acel cetățean în vârstă de circa 82 de ani, paralizat în pat, care este dus pe targă să-și ispășească o pedeapsă la închisoare. Aici, poate fi vorba fie de inconsecvență, fie de încălcarea drepturilor omului, pentru că este dus pe targă până în ușa închisorii, până la intrare. Acolo, practic, se constată că acest cetățean nu poate, în mod normal, să-și ispășească pedeapsa și este dus la un spital sau înapoi, la domiciliu. Este un fapt extrem de grav, iar întrebarea constă în următoarele: despre ce a fost vorba, domnule ministru? Despre inconsecvență sau despre încălcarea drepturilor omului? Pentru că, dacă ați început, practic, să puneți în aplicare o sentință, trebuia, fie s-o duceți până la capăt, fie să n-o începeți; să faceți constatarea la domiciliu, nu la poarta închisorii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Întrebarea este adresată atât ministrului justiției, doamnei Monica Macovei, cât și domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Am să formulez un punct de vedere, al ministrului administrației și internelor.

În interpelare, se arăta că un bărbat în vârstă de 50 de ani, ar fi fost ridicat de la domiciliul său de organele în drept și dus la închisoare, pentru executarea unei pedepse hotărâte de instanță. Bărbatul - spuneți în interpelare - era paralizat și a fost transportat pe targă până la poarta închisorii. Se pune întrebarea: cum se armonizează prevederile Codului penal și ale Codului de procedură penală cu legislația internațională aplicabilă în materia drepturilor omului?

Vă comunicăm următoarele:

Potrivit art.4 din Hotărârea Guvernului nr.83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, această instituție analizează concordanța actelor normative cu acquis-ul comunitar, în special sub aspectul garantării accesului liber la justiție și al respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și examinează modul în care se respectă drepturile și libertățile fundamentale ale omului în administrarea justiției și în care sunt duse la îndeplinire obligațiile asumate de România, prin instrumente juridice internaționale în această materie.

Conform art.11 alin.2 din Constituția României, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, în context precizând că, prin Legea nr.30/1994, a fost ratificată Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și protocoalele adiționale la această convenție.

Referitor la prevederile din documentul relativ la drepturile omului, care exclud sau suspendă prevederi ale Codului penal și ale Codului de procedură penală, menționăm că, potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, republicată, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și la legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

Privitor la cazul semnalat, precizăm faptul că acesta se referă la punerea în executare a unei hotărâri judecătorești, pronunțată de către o instanță de judecată.

În context, menționăm că, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.23 privind executarea pedepselor, pedeapsa închisorii se execută în temeiul mandatului de executare, emis în baza unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.

Totodată, Codul de procedură penală dispune faptul că pedeapsa închisorii și pedeapsa detențiunii pe viață se pun în executare prin emiterea mandatului de executare care se trimite, după caz, poliției, comandantului locului de deținere, când condamnatul este arestat, sau comandantului unității militare unde face serviciul militar cel condamnat. Pe baza mandatului de executare, unitatea de poliție procedează la arestarea condamnatului și la conducerea acestuia la cel mai apropiat loc de deținere.

Așadar, atribuțiile lucrătorilor Ministerului Administrației și Internelor în această materie se exercită în temeiul legii, în vederea aducerii la îndeplinire a dispozițiilor din mandatele de executare emise de instanța de judecată.

În ceea ce privește competența de revocare a măsurii arestării, dispuse în vederea executării pedepsei privative de libertate, evidențiem că sunt relevante dispozițiile art.136 alin.1 lit.d), coroborate cu cele ale art.139 alin.34 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, dacă instanța constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Direcției Generale a Penitenciarelor, dispune - la cerere sau din oficiu - revocarea măsurii arestării preventive. Deci, competentă în asemenea situații, este instanța de judecată.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul a fost unul general. Cunoșteam această procedură, dar aștept cu nerăbdare și răspunsul Ministerului Justiției, deoarece instanța trebuia să decidă - în momentul în care a constatat această stare de sănătate a inculpatului - la domiciliu, nu la poarta penitenciarului. Pentru că, efectiv, pe românește spus, ne facem de mândră minune, domnule ministru!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Având în vedere că timpul pentru audierea răspunsurilor la întrebări a fost depășit deja cu un sfert de oră, cerându-mi scuze față de cei prezenți, conform art.171 din Regulamentul Camerei Deputaților, reprogramez aceste răspunsuri pentru ședința următoare.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 7 august 2022, 19:49
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro