Dan Brudașcu
Dan Brudașcu
Sittings of the Chamber of Deputies of December 8, 2003
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.161/18-12-2003

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
29-06-2022
28-06-2022 (joint)
28-06-2022
27-06-2022
22-06-2022 (joint)
22-06-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2003 > 08-12-2003 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 8, 2003

16. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații.
  16.3 Dan Brudașcu
 
see:

 

Domnul Dan Nica (ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației):

  ................................................

Domnule președinte, dacă îmi permiteți să răspund și la cea de a doua întrebare, adresată de domnul deputat Dan Brudașcu din Circumscripția electorală Cluj, închirierea Canalului Satelit, singura instituție în măsură să dea un răspuns, domnule deputat, la această întrebare este Societatea Română de Televiziune, contractul, de altfel, existent între Societatea Română de Televiziune și Societatea Națională de Radiocomunicații cuprinde și serviciul de difuzare prin satelit a programului de televiziune România Internațional, pentru care se folosește stația de sol de satelit de la Cheia, care asigură recepția acestuia în Statele Unite ale Americii și Canada prin instalații de recepție și satelit comerciale.

Precizăm că acest semnal nu este codat. Pentru difuzarea programelor Societății Române de Televiziune în străinătate sunt încheiate contracte de difuzare cu societăți străine de difuzare cu privire la care nu avem detalii și care se încadrează în politica de difuzare a respectivelor societăți. Deci, singura instituție în măsură să răspundă la absolut toate aceste detalii este Societatea Română de Televiziune, România 1, România Internațional sau TVR 2 în destinațiile pe care le-ați solicitat dumneavoastră: Europa, Africa, Orientul Mijlociu etc.

Deci, singurul contract la ora actuală se referă la transmiterea acestor programe în Statele Unite și Canada și aceste transmiteri nu sunt codate, ele pot fi codate doar dacă societățile de televiziune prin cablu din țările respective codează semnalul respectiv. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule ministru, pentru răspuns, dar eu aș dori să-i spun domniei sale că, întâmplător, românii din Canada și din Statele Unite ale Americii care doresc să urmărească programele România Internațional trebuie să cumpere o cartelă, o cartelă care este folosită ca mijloc de decodare a programelor transmise prin satelit. Am stat în cursul acestei veri la niște prieteni în Canada, în zona Toronto și obțineau transmisia TVR Internațional numai în această manieră.

Conținutul întrebării pe care v-am adresat-o se referea însă la niște observații care au fost cuprinse în "închiriere - Canal Satelit" din Legea bugetului de stat pe anul 2004 și pe mine mă nelămureau niște aspecte care țin de valorile care sunt prevăzute. Deci, nu scade suma de închiriere pe 2004, dar lipsește din referirile textului respectiv orice trimitere spre TVR 1 și TVR 2 și atunci, nedumerirea mea pe care am supus-o atenției dumneavoastră se referea la ce se va întâmpla cu aceste două posturi. Pe de altă parte, un alt element pe care dumneavoastră îl susțineți, este vorba de acea problemă a necodării. Eu trebuie să vă spun că, din informațiile pe care mi le-au pus la dispoziție specialiștii care m-au solicitat să fac o asemenea interpelare, rezultă că este codat în sistemul power-view și că, în consecință, aceste programe nu pot fi decodate pentru recepția pe teritoriul României, spre exemplu. Ele nu pot fi decodate de către beneficiarii interni. În felul acesta, dacă s-ar realiza această decodare, ar fi existat posibilitatea renunțării la sistemele terestre de transmisie și s-ar asigura evident și o economie substanțială la buget. Aceasta este opinia pe care v-o transmit cu respect din partea celor care m-au solicitat să vă supun atenției problemele din întrebarea adresată.

Domnul Corneliu Ciontu:

Poftiți, domnule ministru.

Domnul Dan Nica:

Deci, repet. Transmisia pe satelit pentru Statele Unite și Canada se realizează necodat. Preluarea respectivului program de către societățile de distribuție din Statele Unite și Canada se poate face codat sau necodat. Codat înseamnă că respectiva societate cere o taxă de la cel care vrea să vadă respectivul program. Aceasta este o opțiune pe care o au societățile din orașele respective din Statele Unite sau din Canada, deși există situații în care aceste societăți de distribuție prin cablu preiau semnalul necodat și îl transmit necodat mai departe și atunci intră pachetul de programe normal oferit de către societățile din Statele Unite și Canada, iar pe de altă parte, alții vor să se ceară bani și atunci, evident că trebuie să plătești această sumă de bani. Este cam cum este cu HBO la noi.

Al doilea aspect, am spus că în România există programe transmise prin satelit care sunt codate, foarte probabil să fie așa, asta am spus și eu. Societatea Română de Televiziune nu are cu televiziunea română contract decât pentru transmiterea pe satelit în Statele Unite și Canada. Pentru alte transmisii prin satelit nu utilizează serviciile acestei societăți, iar acestea pot fi codate sau necodate în funcție de politica pe care o are Societatea Română de Televiziune. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mai aveți vreo problemă, domnule deputat?

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Constat că domnii deputați Tiberiu Csaba Kovács și Metin Cerchez nu sunt prezenți, deci, o să primească din partea Ministerului Administrației și Internelor răspunsul în scris, îl rog pe domnul Alexandru Mircea, secretar de stat la acest minister să-i dea răspuns domnului deputat Dan Brudașcu.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la unele sesizări ale unui grup de consilieri din cadrul Consiliului local al comunei Mica, județul Cluj privind abuzurile săvârșite de primarul acestei comune, am onoarea să vă comunic următoarele. La Inspectoratul de poliție al județului Cluj a fost înregistrată sub nr.423/2001 o sesizare a mai multor consilieri prin care se semnalează abuzuri săvârșite de primarul comunei Mica, județul Cluj, domnul Guță Ovidiu.

Aspectele semnalate de către consilieri au fost verificate de către organele abilitate ale statului cu privire la toate acuzațiile aduse primarului. Astfel, în privința reclamației referitoare la modul în care a fost folosită suma de 90 de milioane de lei, colectată pentru introducerea telefoanelor, cu privire la intabularea abuzivă a unei magazii de cereale și a unei suprafețe de circa un hectar de teren și cu privire la organizarea unei licitații legale, Poliția municipiului Dej a stabilit, în urma cercetărilor, că faptele sesizate nu se confirmă, motiv pentru care dosarul 1817/2001 a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale, soluție validată de către această instituție.

În urma reluării reclamațiilor acelorași consilieri, cauza a fost examinată din oficiu de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj care, prin rezoluția 355/2 din 30.IX.2002, a procedat la infirmarea soluției, dispunând reluarea cercetărilor. Totodată, prin Ordonanța 780/P/2001 din 13.XII.2002 s-a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile, care a stabilit neimplicarea primarului în nici una dintre activitățile ilegale ce i-au fost imputate. Față de această situație, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej, investit cu recercetarea cauzei, a dispus neînceperea urmăririi penale pentru majoritatea faptelor sesizate în ceea ce-l privește pe primarul Guță Ovidiu, iar prin disjungerea cauzei a fost reținut în sarcina primarului modul defectuos în care acesta, alături de consilierii locali, 4 dintre ei, a organizat licitație pentru introducerea gazului metan în comună. Această disjungere s-a materializat în Dosarul penal 87.031 din 27.X.2003, aflat în lucru la Poliția municipiului Dej, care urmează a fi înaintat din nou Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, acesta fiind singurul în măsură să stabilească dacă în sarcina domnului Guță Ovidiu poate fi reținută vreo faptă care să întrunească elementele constituite ale vreuni infracțiuni.

Vă anexăm, urmează să vă remitem odată cu răspunsul oficial o notă cu aspectele principale care rezultă din raportul de expertiză financiar-contabilă, dispus prin ordonanța invocată anterior de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc. Domnul Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. Aș dori însă să fac câteva precizări. Eu nu mă îndoiesc că verificările au ajuns la concluziile pe care domnia sa le-a menționat aici. Este însă un lucru foarte grav, pentru că presa din județul Cluj, atât cea scrisă cât și cea audiovizuală, continuă să se refere la activitatea infracțională a acestui primar.

În aceste condiții, nu vă revine decât, domnule secretar de stat, ori să împingeți lucrurile până la descoperirea adevărului, mai presus de orice fel de ingerințe politice, ori să-i arestați pe cei care atentează la renumele acestui primar.

Declarațiile din ultima perioadă ale acestui primar sunt următoarele, domnule secretar de stat. V-aș ruga să le rețineți: "Atâta vreme cât eu sunt primar aici, eu fac legea, eu sunt legea. Toate denunțurile pe care le faceți, sunt fără nici un efect. Nu se poate atinge nimeni de mine, pentru că eu am dat mâna cu președintele Iliescu și cu președintele Bush." Acestea sunt lucrurile.

Pe de altă parte, eu v-am pus la dispoziție documente oficiale. Este vorba de un extras din cartea funciară din care rezultă că acest domn primar, împreună cu soția sa, și-a intabulat unul dintre grajdurile CAP-ului. În ce condiții a intrat el în această posesie? Deci, aceste chestiuni care sunt elemente concrete, palpabile. Or, mai este cealaltă problemă. Acești consilieri locali inventează, nu spun adevărul. Nu se poate ca ei să revină mereu și mereu și inclusiv să vină în audiență la noi, parlamentarii de Cluj, indiferent de culoarea politică a consilierilor respectivi in corpore să ne sesizeze cu aceste materiale, să ne depună aceste memorii pe care le-au mai înaintat altor autorități și de acest primar să nu se poată atinge nimeni, numai și numai pentru că el se bucură de protecție politică.

Eu cred că ministerul din care faceți parte, trebuie să facă justiție și adevăr, indiferent de culoarea politică a celui care este în cauză. Până nu se va ajunge la această situație, există serioase semne de întrebare în legătură cu modul în care ministerul dumneavoastră rezolvă problemele. Mai vreau să vă mai spun un lucru. El se laudă că atâta vreme cât ministrul de Interne este domnul Rus, vecin acolo cu domnia sa, putem noi să strigăm în pustiu, pentru că nu i se va mișca un fir de păr.

V-aș ruga să confirmați dacă acest lucru reprezintă și angajamentul domnului ministru pentru protejarea corupților care, întâmplător, dețin funcții pe linie de partid și administrație în PDSR.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, poftiți, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru:

Eu nu pot să comentez acuma afirmațiile pe care le face un primar. Este până la urmă, treaba lui cu ce se laudă, însă în legătură cu toate aspectele pe care dumneavoastră le-ați precizat, eu am o notă, extras din procesul-verbal de verificare, răspunde punctual la 8 puncte, rămâne la latitudinea dumneavoastră dacă vreți să vă citesc acum pe puncte toate acuzațiile care sunt formulate și care este motivarea sau care este rezultatul concret al acestora. Dacă nu, eu, oricum vă transmit, deci, Ministerul Administrației și Internelor vă transmite Nota de constatare cu privire la toate aspectele care sunt semnalate. Fără discuție că, dacă un primar locuiește într-o comună învecinată sau într-un județ învecinat sau într-o regiune administrativ-teritorială învecinată cu un demnitar public și invocă prin aceasta că este vecin cu acel demnitar, noi care suntem oameni responsabili și serioși, cred că nu trebuie să luăm în calcul aceste afirmații și să socotim că pe această cauză el ar fi protejat. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Mai aveți ceva probleme? Ar mai fi, dar continuăm dialogul. Bine, mulțumesc frumos.

Tot domnul deputat Dan Brudașcu s-a adresat Autorității Naționale de Control, domnul Marin Popescu, secretar de stat v-a încerca să dea un răspuns acestei solicitări și pentru domnul Brudașcu. Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman nu este prezent, însă o să primească în scris răspunsul.

Domnul Marin Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La interpelarea nr.1637/2003 a domnului deputat Dan Brudașcu care solicită precizări privind măsurile luate pentru recuperarea datoriilor la buget de circa 11 miliarde lei, înregistrate la Clujana, vă precizez următoarele:

Datoriile lui Clujana, la un moment dat, au reprezentat 9.693.540 de dolari, aceasta de fapt reprezenta un credit pe care Societatea Clujana l-a luat de la Bancorex, dar până la această dată, din această sumă, s-au achitat 5.377.514 dolari.

În luna august 1999, să fac un mic istoric, Adunarea generală a acționarilor a decis închiderea operațională a societății. În perioada 1999 - 30.VI.2000, în baza Hotărârii de Guvern 563/1999 și Hotărârii de Guvern 798/2000, AVAB-ul a suspendat executarea silită a garanțiilor constituite în favoarea sa, APAPS-ul, urmând a analiza posibilitățile de privatizare a societății. Nefiind identificat nici un investitor strategic care să preia societatea, după 30.VI.2000, AVAB a reluat procedura de executare silită a S.C.Clujeana S.A., prin comunicarea titlului executoriu și aplicarea sechestrului asigurator asupra activelor societății. În procesul de executare silită, AVAB-ul a urmărit vânzarea activelor neproductive ale societății și valorificarea în bloc a nucleului productiv în vederea menținerii specificului de activitate și implicit a mărcii Clujeana. În perioada 8.IV.2002-10.V.2003, AVAB-ul a valorificat prin licitații publice, conform Ordonanței de Urgență nr.51/1998, 19 active din patrimoniul Societății Clujeana, încasând suma de 1.719.663 dolari. În baza Hotărârii Guvernului nr.339/2002, AVAB a valorificat clădirea administrativă din Cluj-Napoca, Piața 1 Mai în valoare de 495.000 de dolari prin trecerea din patrimoniul S.C.Clujana în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Administrației și Internelor. Conform Hotărârii Guvernului nr. 47/2003, pachetul de acțiuni deținut la S.C.Clujana de APAPS, care reprezenta 63,79 acțiuni cu capitalul social a fost transferat în proprietatea privată și administrarea Consiliului județean Cluj, urmând ca în urma solicitării acestora, AVAB să procedeze la conversia de acțiuni a soldului creanței rămasă de recuperat, conform prevederilor Legii nr.137/2002.

S.C.Clujana avea o datorie la Ministerul de Finanțe în sumă de 2.256.151 lei, stabilită prin procesul-verbal de verificare nr.1500 din 2001 din care s-a achitat 58 de milioane de lei. Pentru diferența de 2,197 miliarde a fost emis titlu executoriu și evitată poprirea bancară pe conturile societății la Banca Română de Dezvoltare, Sucursala Cluj. Această sumă a fost însă exonerată la plată în urma contestației depuse de societate prin Sentința Civilă nr.140 din 25.IV.2002 a Curții de Apel Cluj, rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr.2338 din 2003 a Curții Supreme de Justiție.

Motivația: s-a plătit suma de bază, diferența reprezentând dobânzi și penalități la impozitul pe salariu. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat.

Domnul Dan Brudașcu:

În marea majoritate a informațiilor pe care domnul secretar de stat ni le-a comunicat ne erau cunoscute și nu mă refeream la ele, mă refeream la o inițiativă de la sfârșitul lunii noiembrie prin care se anunța organizarea de către AVAB a unei licitații pentru vânzarea unor active în valoare de 700.000 de dolari, din câte am reținut eu, într-o primă etapă cele în valoare de 11 miliarde de lei. Existau chiar o serie de loviri cu cărămida în piept a președintelui Consiliului județean Cluj prin care acesta avertiza că nu va permite AVAB să-și realizeze competențele în materie, lucru care se pare că s-a confirmat. Nu am reușit să înțeleg din răspunsul primit dacă acești bani sunt trecuți la datoria publică. Ce modalități vor avea în continuare domniile lor pentru recuperarea acestor sume datorate de o societate comercială. Formula găsită nu ni se pare deloc a fi fezabilă, cu atât mai mult cu cât ea este însoțită deja de o serie de abuzuri din partea administrației publice județene și din motivul că nu sunt asigurate nici prin buget, bugetul central, nici prin bugetul vreunui minister sumele necesare reluării și relansării activității respective, pentru ca marca de care se poartă atâta grijă în momentul de față să producă și efecte economice favorabile.

Deci, eu nu am înțeles până la urmă care este modalitatea. Acești bani când se vor recupera? Ei reprezintă o datorie clară către bugetul de stat, iar eu știu că AVAB a fost gândit și conceput și realizat tocmai pentru recuperarea acestor sume spre a nu se îngreuna în mod nejustificat datoria publică cu aceste sume rezultate din proasta conducere managerială a acestor unități economice.

Domnul Corneliu Ciontu:

Poftiți, domnule ministru.

Domnul Marin Popescu:

În finalul precizării am menționat că, conform Ordonanței de Urgență nr.47/2003, pachetul de acțiuni, 891, deținut de Clujana la APAPS a fost transferat în proprietatea privată și administrarea Consiliului județean Cluj. Acesta trebuie să ceară AVAB-ului să procedeze la conversia în acțiuni la soldul creanței rămasă de recuperat. Până la această dată nu a solicitat. Deci, acesta este răspunsul pe care l-am primit de la AVAB și acestea sunt modalitățile. Ei sunt proprietari și numai ei au dreptul să solicite aceasta.

 

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Ei nu au interes să ceară să se rezolve problema.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mai dialogați dumneavoastră dacă mai este ceva neclar.

  ................................................
 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................
Am să-l rog pe domnul secretar de stat George Pavelescu să încerce să formuleze răspunsul la întrebările domnilor deputați Dan Brudașcu care are două asemenea probleme și pentru domnul deputat Ioan Mogoș care nu este prezent în sală, probabil că o să-l trimiteți în scris. Vă rog.

Domnul George Pavelescu:

Mulțumesc. Referitor la întrebarea domnului deputat Brudașcu în ceea ce privește controlul gestiunii farmaceutice în spitale și în general în sistemul de sănătate.

După cum vă este cunoscut, de aproximativ 60 de zile au început să se desfășoare controale în colaborare cu Agenția Națională pentru Control și Ministerul Sănătății în unitățile sanitare vizavi de gestionarea fondurilor destinate asigurărilor sociale de sănătate. În speța pe care dumneavoastră ați formulat-o ca și interpelare, trebuie să recunoaștem că există deseori situații în care fondurile destinate achiziționării de medicamente sau calitatea medicamentelor achiziționate de către unele spitale, intrate în gestiunea spitalelor, sunt uneori folosite neeficient.

După 1990 când a avut loc privatizarea centrelor farmaceutice zonale, cele 19 centre farmaceutice, acestea s-au privatizat și s-au organizat ca și societăți comerciale farmaceutice și ulterior s-au înființat și funcționează în prezent peste 6.500 de farmacii. Acestea sunt societăți comerciale sau societăți cu răspundere limitată pe Legea 31, achiziționează și vând materiale farmaceutice de uz uman pe baza unor relații contractuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Orice farmacie poate intra într-o relație contractuală dacă are autorizație de funcționare și dacă îndeplinește unele criterii stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Ca urmare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate este singura care poate să controleze modul în care banii prevăzuți în contractul de furnizare de produse medicamentoase sunt folosiți pentru medicamentele compensate sau cele gratuite. Și presa a mediatizat o serie de aspecte negative derulate în această relație contractuală și chiar unele măsuri luate în ultimul timp în județul Bacău, Dolj și Mehedinți.

Cele sesizate de dumneavoastră sunt reale și ne bucurăm că, și din mass-media și din ceea ce dumneavoastră ne aduceți la cunoștință în urma întâlnirii cu alegătorii în cabinetele senatoriale sau în cabinetele dumneavoastră din teritoriu, avem datele necesare pentru a face astfel de verificări.

Vis-a-vis de gestiunea produselor farmaceutice în spitalele din teritoriu, aproximativ 450 de spitale și aproximativ 100 de centre de diagnostic, respectiv fostele policlinici, sunt farmacii cu circuit închis. Aici, evidența gestionării acestor medicamente este mai simplă - sunt programe de gestiune cantitativ-valorică, medicamentele au un circuit foarte clar și Curtea de Conturi, sau auditul intern al direcțiilor de sănătate publică au posibilitatea să controleze.

Este adevărat, vă dați seama, la această imensitate de farmacii, de lucrători în sistemul farmaceutic, este foarte adevărat că pot exista anumite interese între farmaciile private, anumiți medici din sistemul sanitar în ceea ce privește prescripția și eliberarea medicamentelor.

Este foarte greu să putem realiza un control la un asemenea număr de agenți comerciali.

Totuși, ne propunem ca farmaciștii din spitale să-și declare, pe proprie răspundere, interesele pe care le au în domeniu într-o eventuală relație cu alte farmacii din teritoriu.

Recomandarea și sugestia de a deschide linii telefonice directe cu asigurații o considerăm de bun augur și o vom analiza împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Direcția de Sănătate Publică, pentru ca ea să funcționeze.

Vă mulțumesc.

Tot domnul deputat Brudașcu mai are o interpelare referitoare la relațiile către care există între România și Republica Populară Chineză în ceea ce privește existența unui acord sau înțelegeri în baza cărora medicii chinezi de medicină tradițională să poată avea drept de liberă practică în România.

Între România și Republica Populară Chineză există Acordul de cooperare în domeniul sănătății și științelor medicale, între Ministerul Sănătății al României și Ministerul Sănătății al Republicii Populare Chineze. A fost semnat la Beijing în 4 iulie 1995. În aplicarea acestuia a fost semnat, tot la Beijing, la 20 decembrie 2002, un plan de cooperare între Ministerul Sănătății din România și Ministerul Sănătății din Republica Chineză, pentru anii 2002-2006. Acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.417 din 10 aprilie 2003, care este publicată în Monitorul Oficial nr.265 din 16 aprilie 2003.

Printre domeniile de cooperare prevăzute în plan, se numără și medicina tradițională, iar ca formă de cooperare sunt prevăzute schimburi de specialiști pentru vizite de studiu, precum și colaborarea directă și schimburile între instituțiile medicale și unitățile sanitare din cele două țări.

De altfel, există medici în baza acestui plan de cooperare, care au urmat studii de medicină tradițională chineză, studii de acupunctură și care au revenit în țară și-și desfășoară activitatea în diferite structuri sanitare.

Menționăm, însă, că aceste aspecte nu vizează dreptul de liberă practică în exercitarea profesiei de medic în România, care cade sun incidența Legii nr.74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art.1 din legea pe care v-am menționat-o, exercitarea profesiunii de medic este un drept al oricărei persoane fizice, cetățean român, sau cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, posesoare a diplomei de medic, eliberată de o unitate de învățământ universitar din România, ori din străinătate, echivalată potrivit legii.

Exercitarea profesiei este avizată de Colegiul Medicilor și autorizată de Ministerul Sănătății.

În acest sens, medicii care nu îndeplinesc condiția de cetățenie stipulată de lege, pot exercita profesia în România după dobândirea cetățeniei române și echivalarea diplomei de medic de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, sau pe bază de reciprocitate stabilită prin convenții la care România este parte, în conformitate cu prevederile art.5 din Legea nr.74/1995.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu m-aș referi numai la prima intervenție. Pentru cea de a doua nu am nici un fel de nelămuriri.

O singură nelămurire pe care o exprim aici este aceea că fostul ministru al sănătății, doamna Daniela Bartoș, spunea la o interpelare anterioară, încă din anul 2002, că problemele vor fi soluționate definitiv în baza contactelor și acordurilor directe între cele două ministere de profil.

Văd că nici până în momentul de față problema nu este soluționată, ea fiindu-mi ridicată de o Asociație de prietenie româno-chineză, care și-a propus, printre altele, și stimularea schimburilor concrete de specialiști în medicină tradițională chinezească, pentru a se deservi pacienții interesați din zona Transilvaniei.

În ce privește al doilea aspect, domnule secretar de stat, eu nu m-am referit la farmaciile care sunt societăți comerciale, le recunosc dreptul de a stabili acea politică financiară care să le asigure beneficii conform statutului lor de societăți comerciale.

Eu m-am referit la farmaciile cu circuit închis, care se găsesc în cadrul spitalelor, unde se practică aceste lucruri, care sunt total ilegale.

Și aș vrea să vă spun că există cazuri atât pe razele județelor Cluj, Sălaj, Mureș și Maramureș, în care șefi ai unor secții de spitale și șefi ai unor asemenea farmacii au relații cu producătorii și distribuitorii mandatați de aceștia, pentru a introduce și folosi în general medicamente scumpe și foarte scumpe, în detrimentul producției indigene, sau pentru afecțiuni care pot fi tratate și la un nivel mult mai scăzut.

Șefii de secție, de asemenea din aceste spitale, sunt cei care manipulează aceste sume uriașe și solicitarea pe care am făcut-o eu a fost aceea de se încerca verificarea aceasta a condicilor, pentru că de aici rezultă oglinda clară a malversațiunilor financiare care se fac, în detrimentul fondurilor per ansamblu, care diminuează capacitățile instituțiilor sanitare de a-și asigura funcționalitatea pe parcursul unui întreg an și creează, evident, probleme și ministerului pe care domnul secretar de stat îl reprezintă.

Achizițiile de aparatură, de echipamente, de medicamente, în ultima perioadă se fac - dovezile concrete sunt vizitele, excursiile plătite de către diverșii furnizori pentru medici sau farmaciști din diverse zone pentru chiar concedii care au fost plătite, cazuri concrete la Spitalul din Tg.-Mureș, puteți să verificați acest lucru, care sunt plătite tocmai ca un fel de comisioane pentru ceea ce se achiziționează și se plătește în mod absolut neprofesional de către cei care au putere de decizie în materie.

Deci, sunt aspecte care vor să vină în sprijinul curățeniei pe care ministerul dumneavoastră și-a propus s-o facă, curățenie începută pozitiv, dar care ne temem să nu se fractureze înainte de a-și fi văzut victoria terminată.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Aveți ceva de completat?

Domnul George Pavelescu:

Sigur că multe dintre aspectele prezentate de către domnul deputat sunt reale, dar măsura pe care o va lua Ministerul Sănătății, pe lângă acest control, este foarte greu acum, pentru că aici trebuie verificată fișa de observație, ce tratament s-a prescris, care a fost evoluția la 72 de ore, dacă a fost diagnosticul bine stabilit, dacă tratamentul a fost corect stabilit. Sunt astfel de situații și noi am găsit astfel de situații pe care dumneavoastră le-ați ridicat aici.

Este adevărat că se lucrează într-un sistem organizat cu medicul de familie, dar nu cu farmacia spitalului.

Ministerul Sănătății, având niște concluzii în urma controalelor care s-au făcut, intenționăm - și avem un proiect de hotărâre care deja a fost în prima citire în ședința de Guvern - să organizăm achiziții prin licitații publice centralizate zonale, pe 6 centre zonale.

Se lucrează, sunt deja identificate 2.499 de medicamente cu frecvență mai mare în tratamentul spitalicesc, și acestea vor face obiectul unor achiziții centralizate prin licitație de grup.

Se va stabili prețul maximal, după care se vor comunica celor 6 centre universitare care coordonează această activitate de licitație, astfel încât să eliminăm din circuitul ăsta medicii de spital, farmaciștii din spital. Ei nu vor face altceva decât semnează contractele pe cantitatea și la prețul pe care-l transmitem noi în urma licitației.

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 4 july 2022, 18:43
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro