Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 14, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 14-09-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 14, 1999

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Vida - Simiti și Miron Tudor Mitrea, secretari.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați.

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 14 septembrie 1999, a Camerei Deputaților.

Prima parte a ședinței, cea destinată intervențiilor, va începe cu intervenția domnului deputat Iftene Pop. Se pregătește domnul deputat Ion Igna.

Am rugămintea să vă încadrați în cele 3 minute, din respect față de colegii care sunt înscriși pe listă și care altminteri nu vor avea posibilitatea să ia cuvântul.

Aveți cuvântul.

 
  Iftene Pop - exprimarea unor rezerve în privința anumitor aspecte conținute în scrisoarea Preafericitului Teoctist;

Domnul Iftene Pop:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având tot respectul cuvenit față de Biserica Ortodoxă, doresc, în calitatea mea de greco-catolic ce aparțin Bisericii Române Unite cu Roma, să exprim câteva rezerve în privința celor conținute în scrisoarea publicată în presa de ieri a Preafericitului Teoctist, scrisoare adresată primului-ministru.

După ce, în 1998, la 50 de ani de la suprimarea Bisericii Greco-Catolice Române de către o putere și străină, și antihristă, și dușmană seculară a națiunii române – Rusia sovietică, Biserica Ortodoxă Română numește un asemenea act criminal, de fapt, drept "act sfânt", ceea ce este o aberație în sine, chiar dacă bunurile și credincioșii greco-catolici au fost trecuți cu forța la Biserica Ortodoxă Română, acum se vine însă cu alte neadevăruri.

Biserica Ortodoxă Română n-a fost "născută odată cu poporul român", așa cum se spune în scrisoare, căci ortodoxia, ca și catolicismul, nu există ca fenomene separate decât din 1054, când s-a produs marea schismă între cele două biserici – de Apus și de Răsărit. Până în acest an – 1054, catolicismul era ortodox și ortodoxia era catolică și ambele erau, bineînțeles, creștine.

Este mai exact să se afirme că poporul român s-a format odată cu creștinarea sa în dependență de Roma și în limba latină pe cale de a deveni limbă română, proces ce a durat circa 8 secole.

Năvălirea slavilor a rupt poporul român de lumea latină și de cea occidentală. Slavii, mai exact bulgarii, au scos limba română din biserică, introducând-o prin silnicie pe cea chirilică, nenorocire descrisă de Cantemir drept o barbarie.

Momentul sau perioada din care se poate vorbi de Biserica Ortodoxă Română, în sensul strict, este deci 1054, când poporul român era format deja de circa 5 secole. Așa stând lucrurile, cei 2000 de ani de existență ai Bisericii Ortodoxe Române nu pot fi acceptați, întrucât doar în 2054 vor fi abia 1000 de ani de la momentul 1054.

De asemenea, "majoritar" nu este identic cu "național" și nu implică necesarmente faptul că alte biserici sau culte n-ar avea caracter național.

Cea mai democratică Constituție din istoria acestui neam românesc - cea din 1923 – numea Biserica Ortodoxă și pe cea Greco-Catolică "biserici românești", cu sens de "biserici naționale".

A dispărut acest calificativ pentru Biserica Greco-Catolică numai pentru că Stalin a decis desființarea ei?! Ea este reînființată, după cum știm cu toții.

Luăm și astăzi de bun, la 10 ani de la căderea comunismului, a cărui victimă principală a fost și Biserica Unită cu Roma, ceea ce a făcut marele tiran și marele dușman al națiunii române și a atâtor altor popoare?

Ar fi cel puțin un paradox, dacă nu o impietate!

Vă mulțumesc.

  Ion Igna - pledoarie pentru o mai activă și constantă preocupare a Guvernului pentru sectorul învățământ;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ion Igna.

Se pregătește domnul deputat Ștefan Glăvan.

   

Domnul Ion Igna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se știe că în tradiția învățământului românesc ziua când se încheie anul școlar preuniversitar, precum și ziua când se deschid porțile școlilor pentru începerea unui nou an școlar erau considerate și erau cu adevărat zile de sărbătoare pentru elevi, părinți, profesori, pentru țară.

Am fi dorit ca și începutul anului școlar 1999 – 2000, ziua de 1 septembrie 1999 să fi prilejuit sărbătoare pentru toți elevii din România, dar n-a fost să fie așa, și aceasta din motive și obiective, cum ar fi epidemia de meningită și conjunctivită, epidemii ce au făcut ravagii în unele județe ale țării, dar, din păcate, și regret că trebuie să menționez, și din unele motive subiective, legate de lipsa de interes din partea unor conduceri județene, municipale, orășenești, comunale, privind pregătirea unităților școlare în vederea deschiderii anului școlar.

Se vorbește de câte ori se ivește ocazia că învățământul și sănătatea sunt sectoare prioritare; așa ar fi normal, dar îmi face impresia că sunt lozinci, și realitatea este cu totul alta. Nici învățământul, nici sănătatea nu dispun de buget necesar.

Îmi pun întrebarea, și vă rog să-mi permiteți să v-o pun și dumneavoastră: oare nu se puteau lua măsuri din partea Ministerului Sănătății, de direcțiile sanitare județene pentru evitarea extinderii numărului de cazuri de îmbolnăviri de la primele cazuri sesizate? Oare nu se știa ce consecințe pot apărea în cazuri de inundații, înzăpeziri, alunecări de teren? Auzim mereu "Ne-au luat prin surprindere!". Oare ziua de începere a anului școlar nu se știa cu mult înainte? De ce nu s-au luat toate măsurile privind pregătirea unităților școlare? Oare și aici am fost luați tot prin surprindere? Proverbul românesc spune: "Vara să-ți faci sanie, iar iarna car."; la noi este pe dos.

Vorbim de reformă în învățământ. Tot respectul și admirația pentru măsurile și propunerile domnului ministru Andrei Marga, dar reformă fără bani, fără manuale actualizate, fără spații corespunzătoare, fără dotări corespunzătoare, fără o cointeresare materială a celor chemați să facă reforma, a acestor apostoli ai neamului – a dascălilor, nu se poate face.

Fără buget la Sănătate pentru medicamente, vaccinuri, pentru a lua măsuri de prevenire a unor epidemii, nu putem elimina surprizele și situațiile neplăcute.

O situație dureroasă cu care s-au confruntat unele unități școlare, cadre didactice, elevi, părinți, în unele localități în special din mediul urban, a fost și aceea că în perioada vacanței de vară își puneau întrebarea firească, de altfel: "Unde vom funcționa din toamnă, căci spațiile școlare sunt solicitate de urmașii foștilor proprietari?", situație care îi stresa, consuma, în loc să se poată reface fizic și intelectual pentru a începe anul școlar cu forțe proaspete.

Ne aflăm în ajunul zilei de 15 septembrie 1999, zi în care, după fosta structură a anului școlar, începeau cursurile învățământului preuniversitar, iar în condițiile actuale, la două săptămâni de la începerea cursurilor, nu sunt puține școlile în care abia au început reparațiile și pregătirele localurilor care pot să corespundă condițiilor minimale de funcționare. Nu toate școlile au manuale necesare, dar mai dureros este că au apărut în țară bolile sărăciei și mizeriei, boli ce afectează în primul rând copiii și bătrânii - pe bunicii copiilor noștri, cei care au datoria firească și tradițională de a avea grijă de copii.

Oare Guvernul, Puterea, nu pot găsi căi de rezolvare a situației?

Insist de la această înaltă tribună, în numele Grupului parlamentar al PDSR, să gândim mai mult și mai bine la viitorul națiunii! Căci, fără un bun învățământ și fără un sistem sanitar bine reglat, fără o stimulare în primul rând materială a angajaților din cele două sectoare, viitorul națiunii se pune sub semnul întrebării!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ștefan Glăvan.

 
  Ștefan Glăvan - apel pentru constituirea Adunării Generale a Consiliului Europei a tinerilor din România;

Se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț.

   

Domnul Ștefan Glăvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Anul acesta este anul în care se împlinesc 50 de ani de la înființarea Consiliului Europei, instituție europeană în care România își aduce aportul său considerabil și apreciat de oamenii politici ai Europei.

Tot anul acesta, Consiliul Europei a avut fericita idee de a puncta o zi care să aparțină tinerilor, marcând ziua Consiliului Europei al tinerilor, prezentă fiind și delegația tinerilor români care, pentru o zi, au ocupat fotoliile parlamentare ale seniorilor în cadrul Adunării Generale a Consiliului Europei.

Adunarea Generală a tinerilor în Consiliul Europei a fost un eveniment extrem de important, dat fiind faptul că ei, tinerii, pregătesc viitorul țării.

Împreună cu delegația Parlamentului Român, tinerii participă la difuzarea ideilor generoase ale Consiliului Europei, aducându-și aportul la formarea unei conștiințe europene, la crearea unei imagini reale a acestui for atât de important.

Tinerii din țara noastră se află în fața provocării politice a celui de-al treilea mileniu, datoria noastră, a parlamentarilor români, fiind aceea de a fi alături de ei pe calea democrației și civilizației.

Dată fiind disponibilitatea lor spirituală, precum și capacitatea de a prefigura viitorul, precum și argumentele anterior prezentate, propun Parlamentului României, liderilor celor două Camere, precum și liderilor grupurilor parlamentare, crearea la nivel național a unei Adunări Generale a Consiliului Europei a tinerilor din România, instituție neoficială, corespondentă celei europene.

Este o prefigurare a viitorului politic al țării, este o verigă a relațiilor politice cu Europa de mâine, și nu în ultimul rând o școală a parlamentarismului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 
  Dumitru Bălăeț - dezaprobarea profundă față de modul în care este privită de către guvernanții actuali Biserica Ortodoxă Română;

Se pregătește domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Stimate domnule președinte,

Stimați domni deputați,

Vă rog să-mi permiteți ca, în nume personal, cât și în numele Grupului parlamentar al PRM din care fac parte, să-mi exprim aici, de la această înaltă tribună a Parlamentului României, dezaprobarea profundă față de modul în care este privită de către guvernanții actuali Biserica Ortodoxă Română, care este cu adevărat biserica noastră națională.

După o lungă elaborare în forurile de specialitate unde au participat reprezentanți ai tuturor cultelor, proiectul de Lege a Cultelor a ajuns, în sfârșit, la Guvern, unde s-a dezlănțuit războiul împotriva statutului Bisericii Ortodoxe Române ca biserică națională, statut pe care vrea și trebuie să-l confirme această lege.

Nimeni, până în prezent, nici din țară și nici din străinătate, nu a negat Bisericii Ortodoxe Române statutul ei special de Biserică Națională a Poporului Român! Și se găsiră guvernanții noștri actuali să o facă! Ei, care se autointitulează "creștini-democrați" și care, datorită tocmai acestei autointitulări înșelătoare, au venit la Putere în România cu sprijinul esențial al Bisericii Ortodoxe Române!

Dar iată că, după ce au depus sărutul lui Iuda pe fruntea Mântuitorului, domnii noștri "creștini-democrați" săvârșesc acum supremul lor sacrilegiu: trădarea statutului Bisericii Ortodoxe Române ca Biserică Națională.

Există legi nescrise, domnilor, și legi scrise, legi lăsate de Dumnezeu și confirmate de oameni! Statutul Bisericii Ortodoxe Române, ca Biserică Națională a poporului român, aparține primei categorii; ea a fost lăsată de Dumnezeu poporului nostru și s-a transmis nescrisă prin milenii.

Dacă domnul prim-ministru Radu Vasile, însoțit de bătrânul nostru președinte, domnul Ion Diaconescu, s-ar fi manifestat măcar ca niște mici Moise ai poporului român, ei ar fi trebuit să se întoarcă de la mânăstirea Cozia - unde tot Biserica Ortodoxă Română i-a salvat, la începutul acestui an, de la o iminentă pieire politică - să se întoarcă, zic, la București, nu în limuzine luxoase, ci urcând pe brânci mai întâi muntele Cozia, poate chiar și Făgărașul, pentru a ne putea aduce de acolo - sub fulgerele și potoapele lui Dumnezeu din această vară -, statutul scrijelit în piatră nemuritoare al Bisericii Ortodoxe Române ca Biserică Națională a poporului român. Dar nu, ei n-au făcut acest lucru! După ce i-au trădat și i-au răstignit pe mineri, iată, acum săvârșesc și cea de-a doua parte a sacrilegiului de la Cozia – acum trădează și ucid Biserica Ortodoxă Română ca instituție fundamentală a statului român unitar și indivizibil.

Mai rămăsese ea, sfânta noastră Biserică! După ce, celelalte două instituții fundamentale ale statului român – Școala și Armata – au fost trădate și ele și asasinate în fel și chip!

Este timpul să vă opriți, domnilor guvernanți actuali, măcar în fața altarelor strămoșilor noștri! Cuprindeți-vă măcar de puțină sfială și îngenunchiați în fața acestor altare!

Și Dumnezeu să vă lumineze mințile!

 
  Vasile Mândroviceanu - despre situația critică a industriei de apărare;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

   

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Industria de apărare a fost una dintre cele mai puternice subramuri ale economiei românești, având peste 100 de mii de angajați și realizând exporturi de câteva miliarde de dolari pe an.

Dispariția principalei piețe de desfacere – Tratatul de la Varșovia – a determinat scăderea catastrofală a comenzilor, iar războiul din Golf a demonstrat superioritatea tehnologiei militare occidentale asupra celei de construcție și concepție sovietică. Reducerea bugetului Ministerului Apărării Naționale a determinat, de asemenea, o contracție severă și a pieței interne a acestei industrii.

Secțiile de producție civilă din industria de apărare au fost sufocate de regiile foarte mari ale secțiilor militare, produsele lor devenind necompetitive din punct de vedere al costurilor.

Din păcate, până în prezent nu s-au găsit soluții de redresare. Cu toate că piața nu a dispărut complet, nu s-a realizat o strategie clară prin care să fie definite explicit nevoile Ministerului Apărării Naționale care să-și păstreze un număr limitat de unități de producție cărora să le poată asigura comenzi, restul unitățile urmând a fi transformate în societăți comerciale și privatizate.

Șomajul tehnic, ca soluție de plată a salariilor, nu a rezolvat problemele sociale; plata nemuncii pe durata a aproape 10 ani a generat efecte economico-sociale perverse, oamenii pierzându-și atât calificarea, cât și interesul pentru reconversie profesională sau pentru realizarea unei activități economice pe cont propriu.

Dintre piedicile cele mai serioase în calea revigorării sectorului industriei de apărare se disting în special indecizia administrativă, bâlbâielile guvernamentale și conducerea bicefală a Ministerului Apărării Naționale, concomitent cu cea a Ministerului Industriilor și Comerțului.

Un rol important îl deține și politica defectuoasă de derulare a exporturilor și importurilor, cu înclinații evidente înspre traficul mai mult sau mai puțin în afara legii cu arme de fabricație străină.

Guvernul trebuie să încerce să găsească o soluție viabilă pentru redresarea acestui sector, deoarece altfel riscăm să rămânem fără o industrie importantă pentru însăși existența României ca stat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Petre Țurlea - atitudine în sensul apărării valorilor națiunii române și a statutului de biserică națională a Bisericii Ortodoxe Române;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea.

Se pregătește domnul deputat Octavian Bot.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Constat cu tristețe și cu foarte mare indignare că în ultimii ani se amplifică atacul împotriva națiunii române, prin încercarea de discreditare și distrugere a tot ceea ce simbolizează această națiune. Un istoric bucureștean, Lucian Boia, a și scris o carte care se intitulează "Miturile istorice ale românilor", menționând aici continuitatea, latinitatea, unitatea poporului român. Toate acestea trebuie înlăturate din mintea generațiilor viitoare, pentru că ele stau la baza conștiinței de neam a românilor.

Acum, pentru că Biserica Ortodoxă Română a rămas cel mai puternic stâlp al națiunii române, împotriva ei se aruncă din ce în ce mai des cu pietre. Săptămâna trecută, Guvernul Radu Vasile s-a alăturat și el acestor "aruncători de pietre", interzicând Bisericii Ortodoxe Române să se numească biserică națională. În mod normal, Patriarhia a răspuns.

Citeam astăzi dimineață cu stupefacție, când veneam cu metroul spre Parlament, o declarație a unuia dintre colegii noștri, domnul deputat Petru Dugulescu, membru al PNȚCD. Domnia sa a spus în esență două lucruri: în primul rând "Cele declarate de Preafericitul Teoctist mi se par deplasate.", și în al doilea rând "Meritele Bisericii Ortodoxe, de fapt, nu sunt însușite de istoria neamului."

Cu prima expresie, domnul Dugulescu demonstrează că nu are cei 7 ani de acasă. Cu a doua, demonstrează că îi lipsesc anii de școală. Păcat că în Parlamentul României au intrat și asemenea oameni necivilizați!

Stau la baza justificării istorice a formulei "biserică națională" două lucruri: în primul rând, este o justificare istorică, și în al doilea rând, una numerică.

Justificarea istorică vizează faptul că Biserica Ortodoxă a fost din momentul formării poporului român principalul său sprijin; ea l-a însoțit la bine și la rău, ea a contribuit uneori decisiv la salvarea lui, și ea l-a condus spre formarea statului național unitar.

Astăzi, cu toată ofensiva celorlalte culte și a sectelor, în România, 86,7% dintre locuitori sunt ortodocși.

Duminica aceasta, ca de altfel în fiecare duminică, am fost din nou la o slujbă într-o biserică dintr-o localitate din județul Covasna. Credincioșii de acolo care umplu întotdeauna bisericile ortodoxe din cele două județe, Covasna și Harghita, la ieșire mi-au spus să transmit guvernanților de astăzi indignarea lor. Mi-au spus că lovitura împotriva bisericii lor este încununarea loviturilor pe care actuala Putere le-a dat națiunii române; mi-au spus că nu vor răbda această lovitură și că vor transforma Biserica Ortodoxă, în frunte cu preoții ei, într-o armă împotriva nevolnicilor ce se află astăzi în fruntea statului.

Biserica va deveni militantă, apărându-se pe sine și apărând națiunea română.

Bizara coaliție majoritară s-a jucat cu focul. Acum va avea în față furtuna care o va mătura din fruntea României.

Partidul Unității Naționale Române, pe care îl reprezint, este, ca întotdeauna, alături de Biserica Ortodoxă Română, singura care are dreptul să se numească biserică națională.

 
  Octavian Bot - expresia îngrijorării legate de legiferarea exercitării libertăților religioase;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Octavian Bot.

Se pregătește domnul deputat Traian Rânja.

   

Domnul Octavian Bot:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege privind regimul general al cultelor religioase și al exercitării libertății religioase, adoptat de Guvern, a scos încă o dată în evidență lipsa de comunicare dintre autoritățile statului și una dintre instituțiile fundamentale ale statului – biserica.

Uniunea Forțelor de Dreapta este îngrijorată de ușurința de care dă dovadă Guvernul României în promovarea proiectului de lege amintit, declinându-și practic responsabilitatea față de o problemă deosebit de importantă prin transferarea sa Parlamentului.

Uniunea Forțelor de Dreapta consideră că identitatea religioasă reprezintă garanția câștigării unei conduite morale. Educația religioasă trebuie să joace un rol hotărâtor în schimbarea mentalităților. Spiritul de toleranță trebuie să guverneze relațiile interconfesionale.

În "Manifestul Dreptei", Uniunea Forțelor de Dreapta a arătat că vede în Biserica Ortodoxă liderul spiritual al românilor. Indubitabil, Biserica Ortodoxă este biserică majoritară în România. Acesta este unul dintre motivele pentru care sintagma "biserică națională", folosită în cazul Bisericii Ortodoxe, nu trebuie interpretată ca favoare, ca o discriminare în raport cu celelalte culte religioase; este o realitate evidentă.

Uniunea Forțelor de Dreapta nu contestă importanța celorlalte biserici din România, dar consideră că nu poate fi ignorat rolul pe care Biserica Ortodoxă îl are în viața spirituală româneasc㠖 rolul de biserică națională.

Vă mulțumesc.

 
  Traian Neculai Rânja - despre manifestări care au umbrit solemnitatea sărbătorilor de la Țebea;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Rânja.

Se pregătește domnul deputat Victor Neagu.

   

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Românii s-au dovedit a fi un popor care a știut să-și țină cu demnitate și în același timp cu solemnitate sărbătorile. Știm cu toții din cărțile de istorie cum a decurs Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918, un gest care a convins lumea întreagă, dacă mai era cineva de convins, despre aspirațiile românilor ardeleni.

Atunci când, însă, se amestecă politicul, acest fior patriotic riscă să degenereze. Pe vremea lui Ceaușescu, pe lângă faptul că se inventau sărbători care nu aveau nimic de-a face cu istoria noastră națională, se perverteau și cele adevărate prin retorica totalitară, în ultimii ani de domnie, fiind o demagogie național-comunistă. Domnul senator Corneliu Vadim Tudor, poet de curte al acelor vremuri, ne poate spune mai multe.

Astfel de pervertiri s-au întâmplat și mai recent. Să ne amintim doar de acea penibilă adunare de la Alba Iulia la 1 decembrie 1990, în care urmașii regimului comunist dirijau corul huiduielilor împotriva urmașilor celor ce făcuseră Marea Unire. Și au mai fost numeroase astfel de cazuri. (Vociferări din partea stângă a sălii.)

Iată însă că domnul senator Corneliu Vadim Tudor recidivează și anul acesta la Țebea, bătându-și joc de programul oficial și de spiritul în care trebuia să se desfășoare sărbătoarea care se dorea un omagiu adus personalității lui Avram Iancu.

Nu vreau să spun că domnii Vadim, Funar și susținătorii lor nu ar avea dreptul să organizeze mitinguri sau nu s-ar bucura de această libertate esențială pentru democrație; este dreptul lor. În România s-a câștigat dreptul de a se aduna, de a demonstra, de a ovaționa și de a huidui, acesta din urmă fiind un drept exercitat din plin în acești 10 ani, când trebuie și când nu trebuie.

Domnul Corneliu Vadim Tudor a dorit să confiște sărbătoarea, erijându-se în maestru de ceremonii, în disprețul organizatorilor. Domnia sa s-a transformat cu acea ocazie, ca de atâtea ori, într-un penibil diskjokey național comunist, reamintindu-ne ridicole vremuri de tristă amintire. (Vociferări zgomotoase din partea stângă a sălii.)

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Victor Neagu - constatări legate de nerespectarea promisiunilor făcute lumii satelor la începutul mandatului prezidențial;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Victor Neagu.

Se pregătește domnul deputat Luca Ștefănoiu.

   

Domnul Victor Neagu:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

S-au împlinit trei sferturi din mandatul prezidențial exprimat prin libera voință a electoratului și exact 3 ani de la faimosul legământ cu țara realizat prin celebrul și infatuatul document de care s-a făcut atâta caz, cunoscut sub numele de "Proclamația de la Ruginoasa".

Cu toții ne-am fi așteptat ca, în decursul perioadei sale, actorul de la Rugioasa să descindă măcar o dată în răstimpul celor 3 ani pe plaiurile frumoasei Moldove, pentru a împărtăși confraților noștri de pe acolo, și nu numai, despre marile și epocalele sale înfăptuiri bazate pe angajamentele solemne făcute în fața întregii țări.

Obiectivul final al binecunoscutei proclamații solemne de la Ruginoasa era acela că, la sfârșitul mandatului guvernării, satul românesc va fi mai bogat, mai frumos și mai demn. Din păcate, după aproape 3 ani de zile de la instalarea la Putere, prin politicile agricole promovate de Guvernul CDR – PD – UDMR, situația agriculturii în general și a producătorului agricol în special este cu mult mai gravă, nefiind îndeplinite până la urmă nici unul dintre obiectivele prevăzute în așa-zisa "Proclamație de la Ruginoasa".

Sfidându-se promisiunile făcute în campaniile electorale, s-a repetat și de această dată tradiția politicienilor - de tratare cu cinism și înșelare a așteptărilor populației prin nerespectarea promisiunilor făcute lumii satelor în special.

Datele unora dintre studiile de specialitate arată că, în comparație cu 1995, la finele anului 1999, s-a accentuat ponderea producătorilor care își asigură doar parțial consumul alimentar familial, numărul acestora ajungând la peste două treimi din total. În același timp, forța de muncă salariată la sate a scăzut dramatic, fără alte surse de venituri.

Prin faimoasa proclamație s-a promis: ajustarea pensiilor țăranilor la nivelul celor ale salariaților de la orașe, atribuirea terenurilor agricole și încheierea acordării titlurilor de proprietate, consolidarea învățământului rural și acordarea de sprijin copiilor de la țară aflați la învățătură și alte asemenea măsuri interesante, de altfel, însă neaplicate în practică.

Se constată însă vizibil că în lumea satelor procesul de pauperizare caracterizat prin lipsirea celei mai mari părți a populației de orice fel de venituri se accentuează. În același timp, are loc la scară alarmantă dezindustrializarea agriculturii, se revine din ce în ce mai mult la formele primitive de muncă manuală, de tracțiune animală, se accentuează procesul de abandonare a școlarizării copiilor, dispar din ce în ce mai mult serviciile rurale de orice fel.

Contrar promisiunilor de la Ruginoasa, s-a ajuns la situația în care țăranii - producători agricoli, datorită desființării sprijinului statului practicat cu ani în urmă, nu mai au acces la creditele bancare care să le permită să-și cumpere în condiții avantajoase îngrășăminte, semințe, inventar agricol.

Datele statistice arată că în ultimii 2 – 3 ani nu au fost cumpărate aproape deloc tractoare și utilaje agricole noi, astfel că exploatațiile agricole au fost sărăcite de mijloacele moderne ale tehnicii agricole și, drept urmare, în anul 1999 am asistat la cele câteva milioane de hectare de teren rămase nelucrate, scoase din circuitul producției.

Prin adoptarea de către Guvern a programului ASAL impus de Banca Mondială fără o dezbatere și o evaluare de fond, inclusiv în Parlamentul țării, autorii proclamației de la Ruginoasa au contribuit la dezmembrarea agriculturii performante de tip industrial, lipsind România nu numai de siguranță în alimentația populației, dar și de principalul mijloc de protecție în competiția cu producătorii agricoli din Uniunea Europeană.

Având în vedere efectele nefaste ale guvernării actuale în agricultură, falimentul general al acesteia, ca o consecință a demagogiei și minciunilor electorale cuprinse în așa-zisa "Proclamție de la Ruginoasa", din 4 septembrie 1996, Partidul Democrației Sociale din România apreciază că este momentul lansării unei dezbateri publice la nivel național cu privire la problematica actuală, la viitorul agriculturii și al renașterii satului românesc.

Este nevoie să se treacă ferm și hotărât, fără întârziere, de la declarații deșarte, fanteziste și mincinoase, lipsite de cel mai elementar simț de sinceritate și realism, de genul celor cuprinse în emanația electorală de la Ruginoasa, la o tratare etică, responsabilă, cu respectul și grija cuvenite față de problematica rurală, respectiv față de țăranul român.

Vă mulțumesc.

 
  Luca Ștefănoiu - supunerea atenției Camerei Deputaților a cazului S.C. Aurul S.A. Baia Mare;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Luca Ștefănoiu este aici?

Se pregătește domnul deputat Petru Șteolea.

   

Domnul Luca Ștefănoiu:

În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, declar, pe bază de documente, că actuala coaliție, aflată la conducerea țării, este părtașă la jefuirea avuției naționale și la sărăcirea țării.

Pentru astăzi, supun atenției dumneavoastră un singur caz, S.C. "Aurul" S.A. din Baia Mare, care exploatează sterilul din iazurile de flotație din împrejurimile municipiului Baia Mare, scoțând astfel din țară importante cantități de aur și argint.

Astfel, numai în perioada aprilie-august 1999, respectiva societate comercială a scos din țară, cu aprobarea vămii și a Băncii Naționale, lingouri cu concentrate de aur și argint în greutate totală de 1.662 kg. și în valoare de 3.162.000 dolari S.U.A.

Exploatrea sterilului din iazurile de flotație se face în țară. De ce este nevoie de trimiterea lingourilor (doré) de aur și argint în Anglia pentru rafinarea lor, Întreprinderea "PHEONIX" din Baia Mare având și tehnologia necesară și capacitatea de producție aferentă.

Cercuri apropiate Ministerului Industriei și Comerțului și implicit apropiate Partidului Democrat au pus la cale această uriașă afacere și au înființat firma "Aurul"-S.A. cu participare australiană, prin intermediul ambasadorului nostru acolo, domnul Ioan Gâf Deac, și a fostului director de la regia de profil din Baia Mare, domnul Ioan Hudrea.

Afacerea se extinde și tinde să acapareze întreaga capacitate de extragere a aurului și argintului din țară.

Astfel, firma "Aurul" va aduce din import 250 de autobasculante pentru transportul și procesarea minereului din Exploatarea Minieră "Aurum", în condițiile în care industria românească de autocamioane este în colaps.

După cum se vede, toată afacerea se desfășoară în circuit închis și departe de privirile curioșilor, furnizând însemnate sume pentru persoane aflate la putere și pentru campania electorală ce se apropie.

Mai mult decât atât, lingourile au nu numai aur și argint, ci și elemente rare, care nu pot fi evidențiate acum și care, exploatate în Anglia, dau valori uriașe, mai mari decât valoarea aurului și a argintului existente în respectivele lingouri. Aceste sume de bani nu sunt evidențiate nicăieri.

Partidul România Mare cere încetarea de urgență a acestei afaceri oneroase și tragerea la răspundere a vinovaților și propune ca aceste lingouri doré să fie rafinate la Întreprinderea "PHEONIX" din Baia Mare.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Șteolea - evocarea împlinirii a 126 de ani de la trecerea în neființă a lui Avram Iancu;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Șteolea.

Se pregătește domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stă în firea neamului nostru obiceiul de a-și cinsti înaintașii, de a-i pomeni și a le păstra amintire veșnică.

Vorbind despre cultul acestora, al străbunilor, la români, Nicolae Iorga spunea că: "Nu toți morții se dau morții".

Niciodată, în decursul istoriei sale multiseculare, neamul nostru nu și-a uitat eroii, nu și-a uitat mai ales martirii, ci, dimpotrivă, uneori, împotriva tuturor vicisitudinilor, i-a cinstit nu atât după vrere, cât putere, prin tot ce a avut și are mai sfânt și mai demn de respect ființa sa.

Avram Iancu oferă în acest sens unul din exemplele cele mai elocvente. S-au împlinit zilele acestea, de fapt ieri, 126 de ani de la trecerea în neființă, și apoi în mit, a Crăișorului Munților – Avram Iancu.

Un cult eroic, impresionant și tulburător, zămislit aevea unei credințe prin popor și pentru popor, întreține vie și pilduitoare amintirea personalității sale exemplare.

Craiul Munților nu numai că s-a identificat cu vrerile etniei, dar a rămas în sufletul ei, în primul rând al oamenilor libertății, al moților care îl invocă inseparabil în virtutea și în numele dreptului lor la istorie.

"Dacă vă este dor de Iancu...", scria cărturarul Iosif Vulcan, "...ascultați șoaptele frunzelor din codrii seculari, și acelea vă vor șopti de faptele lui Iancu; ascultați cântecele române ce răsună din deal în vale, și acelea vă vor încânta cu admirațiunea lui Iancu; ascultați palpitările inimii poporului român, și acelea vă vor încălzi cu iubirea lui Iancu".

Zilele acestea poate este nevoie mai mult ca oricând, și este perioada în care în Transilvnia, și, de ce să nu spunem, și în România, s-au înmulțit manifestările și acțiunile autonomiste, iredentiste, neoregionaliste, federaliste, antiromânești. Și, de ce nu, și cele anti Biserica Ortodoxă națională română, care aduc, în mod firesc, neliniște în Transilvania, în Țara Moților. Și de aceea poate este nevoie mai mult ca oricând să rememorăm în aceste zile versurile lui Iancu, care constituie, de fapt, marșul său, pe care românul în Țara Moților îl cântă atunci când este la greu:

"Iar când va veni dușmanul

Să vă ia pământ și drept,

Români! Scuturați gorunul,

Ca din somn să mă deștept".

Post scriptum: Apel către Televiziunea Română. Chiar dacă televiziunea națională nu a făcut o premediatizare a acestui măreț eveniment și aceasta se întâmplă...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit timpul!

 
   

Domnul Petru Șteolea:

... din 1996 încoace, n-ar fi rău ca măcar spectacolul folcloric de înaltă ținută artistică de la serbările naționale de la Țebea să fie difuzat integral în perioada imediat următoare, la o oră de mare audiență.

O merită cei ce l-au realizat, o merită zecile de mii de spectatori prezenți duminică la Țebea, o merită toți cetățenii României.

Vă mulțumesc.

 
  Becsek Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unor ilegalități din activitatea polițiștilor locali;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

Se pregătește domnul deputat Dugulescu. Este aici, în sală? Nu este.

Domnul deputat Sandu Florentin.

   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 8 septembrie, domnul ministru de interne, Constantin Dudu Ionescu, și domnul general Mureșan au declarat în Comisia pentru apărare a Senatului că "Nu mai există bani pentru plata salariilor și pensiilor polițiștilor pentru luna septembrie și nici bani pentru aprovizionare".

Eu cred că salariile unor polițiști din provincie, în zonele de munte, sunt prea mari față de activitatea lor profesională și față de munca lor reală.

Afirm acest lucru, știind că și simplii polițiști, până la subofițeri, călătoresc fără bilete atât în trenurile de călători, cât și în autobuze. Deseori, când am atras atenția conductorilor și controlorilor asupra acestor ilegalități, ei mi-au replicat că: "Sunt incapabili să schimbe această tradiție încetățenită încă din anii comunismului". În cârciumi, taverne sau restaurante, ei deseori nu-și plătesc consumația - obicei care se leagă tot de mentalitatea ceaușismului.

În zonele de munte, majoritatea lor sunt implicați în afaceri dubioase cu masă lemnoasă, dar fiind polițiști, actele lor sunt în regulă.

În cazul contravențiilor și infracțiunilor, de cele mai multe ori ei refuză să intervină pentru a opri jafurile organizate împotriva aurului verde al țării, dar, de cele mai multe ori, ei colaborează cu oameni de afaceri implicați în furtul de masă lemnoasă. Astfel, în luna iulie, când am descoperit că societatea sătmăreană "TROPICAL COMPANY", numai într-o zi a prelucrat peste 50 m.c. de material lemnos furat, polițiștii din Ditrău, toți, au sărit în ajutorul omului de afaceri, prins de noi în flagrant.

Când țăranii din Ciumani și Remetea au depus plângeri pentru oprirea ilegalităților în păduri, erau pedepsiți cu o cruzime caracteristică epocii fanariote de către oamenii legii.

Mai mult, chiar: polițiștii au dezinformat în numeroase cazuri pe superiorii lor, date pe care eu le pot dovedi cu acte concrete.

Când, însă, cetățeanul de rând are nevoie de ajutorul lor, ei nu prea sunt de găsit, dar sunt cazuri când refuză să intervină pentru oprirea contravențiilor și infracțiunilor.

Astfel, în ziua de 14 martie 1999, când l-am prins în flagrant pentru distrugerea unei porți, trei cetățeni din str. Tudor Vladimirescu din Gheorgheni, oamenii legii au refuzat să intervină pentru oprirea infracțiunii. Când am mers să reclam la superiorii lor, domnul subofițer Calistrat mi-a replicat: "Poți să te duci unde vrei, tot noi o să avem dreptate".

Aș putea să continuu șirul ilegalităților legate de activitatea polițiștilor locali, dar eu aș vrea să-l ajut pe domnul ministru, și nu să-l critic.

Știu că până în anul 1989, numărul polițiștilor...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășuit 3 minute!

 
   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

... era mulțumitor de mare, însă, începând cu anul 1990, numărul lor s-a triplat.

Eu aș propune ca în localități să se reducă numărul lor cu 2/3, să rămână în funcție numai cei cinstiți, cei care vor să apere ordinea publică.

În asemenea condiții, salariile mai mari n-ar reprezenta un sacrificiu pentru țară.

Vă mulțumesc.

 
  Ion Florentin Sandu - prezentarea cazului Lucia Lepădatu, din Galați;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sandu Florentin.

Se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

   

Domnul Ion Florentin Sandu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu aș fi crezut niciodată că în anul de grație 1999, când întreaga omenire se pregătește să facă pasul în cel de-al treilea mileniu, societatea românească să cunoască întoarceri dramatice în timp, la mentalitățile anilor '50, mentalități staliniste și criptocomuniste.

Mai grav este faptul că această revenire la practicile glorioasei "epoci de aur" se petrece la 3 ani de la așa-zisele "cele mai democratice alegeri din România", alegeri la care au triumfat forțele politice, care se autointitulează "forțe democratice".

În realitate, însă, coaliția care guvernează România din toamna anului 1996 încoace a readus românilor teama pentru ziua de mâine, frica de a spune cu glas tare adevărul, pentru a nu rămâne fără loc de muncă, prigoana politică pornită împotriva celor care nu au în buzunar carnet de partid P.N.Ț., P.N.L., P.D. sau U.D.M.R.

Ce bine sunau în noaptea de 17 noiembrie 1996 vorbele Președintelui Emil Constantinescu: "În România nu vor mai fi generații de sacrificiu". Dar nici nu a coborât bine de la tribună și a și dat semnalui epurării și eliminării tuturor membrilor P.D.S.R. din toate structurile și de la toate nivelurile. Am crezut atunci că cederizarea va aduce pe cei 15.000 de specialiști și-i va așeza în funcții în care-și vor putea proba competența profesională. Nu a fost așa. În realitate, cederizarea a însemnat înlocuirea foștilor conducători P.D.S.R.-iști cu oameni aparținând clientelei politice a noilor conducători. Despre competența acestora din urmă nu mai are rost să amintim, rezultatele acestora putând fi văzute cu ochiul liber la tot pasul, în întreaga economie românească.

Doamnelor și domnilor,

Nu aș fi venit acum în fața dumneavoastră dacă un fapt deosebit, petrecut în aceste zile la Galați, nu m-ar fi îndreptățit să cred că actuala putere calcă în picioare cu bună știință cele mai elementare norme și principii ale democrației și drepturilor constituționale de care se bucură orice cetățean în România.

Cazul doamnei Lucia Lepădatu – funcționară în cadrul Direcției teritoriale Galați a Fondului Proprietății de Stat - a umplut de indignare opinia publică gălățeană și ține capul de afiș al tuturor mijloacelor de informare în masă din acest județ.

Doamna Lucia Lepădatu a primit de curând o decizie semnată de directorul executiv al F.P.S., domnul Alin Giurgiu, prin care i se cere "să treacă" – exact acesta este termenul folosit de un înalt funcționar public într-o adresă oficială, "... pe un post similar, la Sucursala F.P.S. Tulcea", în cazul refuzului, doamna Lepădatu riscând desfacerea contractului de muncă, fără respectarea prevederilor din contractul colectiv de muncă, semnat de toți salariații Fondului Proprietății de Stat.

La prima vedere, cazul Lucia Lepădatu pare un simplu conflict între conducerea instituției și un salariat, astfel de conflicte fiind obișnuite în România acestor vremuri.

Privind în profunzime, vom descoperi însă substraturile acestei mutări la care au procedat conducătorii țărăniști ai Fondului Proprietății de Stat.

Lucia Lepădatu este vicepreședintă a Consiliului Județean al Partidului Democrației Sociale din România, organizația județeană Galați, și consilier județean, ales la alegerile locale din anul 1996. Aceasta este marea vină a doamnei Lucia Lepădatu, pentru care va trebui să-și piardă locul de muncă. Lucia Lepădatu a fost director al Direcției teritoriale F.P.S. până în vara anului 1997. În această funcție, a refuzat să comită unele ilegalități care i-au fost solicitate imperativ de parlamentari P.N.Ț.C.D.-Galați, fapt care i-a atras antipatia acestora.

În cazul în care ar accepta trecerea în postul pe care conducerea F.P.S. i-l oferă cu atâta generozitate la Tulcea, Lucia Lepădatu nu-și va mai putea exercita mandatul de consilier județean P.D.S.R., mandat primit în urma alegerilor din județul Galați, în anul 1996.

Iată, așadar, doamnelor și doamnilor, cum înțelege actuala putere democrația pe care o propovăduiește din 1996 și până în zilele noastre. După ce li s-a îngrădit accesul la orice funcție de conducere, membrilor Opoziției li se refuză acum și elementarul drept la muncă. Aleșii Opoziției din administrația locală se pot aștepta oricând să fie mutați cu serviciul în alt capăt al țării, pentru a nu-și putea exercita mandatul încredințat de alegători.

Funcționarii din diverselor instituții ale statului, dacă nu au neșansa de a fi membri ai P.D.S.R. ...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit 3 minute...

 
   

Domnul Sandu Florentin:

... se pot aștepta să li se desfacă contractul de muncă din motive imaginare, numai pentru vina de a nu fi votat cu actuala putere democrată.

Astfel de practici și mentalități, specifice celor mai înrăiți comuniști, nu au ce căuta în societatea noastră și, de aceea, în numele meu și al Grupului parlamentar al P.D.S.R., protestez împotriva manierei în care s-a procedat la Galați cu Lucia Lepădatu și cer ca toate aceste măsuri dictate de conducerea F.P.S. București să fie anulate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - comentariu asupra întâlnirii de la Țebea, de la mormântul lui Avram Iancu;

Domnul deputat Ilie Neacșu.

Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Dacă pricepe ceva, colegului Rânja îi spun doar atât: "E ușor a scrie versuri, / Când nimic nu ai a spune"...

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Subiectul pe care îl abordez nu ar fi făcut obiectul declarției de astăzi dacă puterea ar fi încercat, măcar la Țebea, la mormântul lui Avram Iancu, să renunțe la minciună și la aroganță.

În loc să realizeze că reprezentanții săi sunt de fiecare dată huiduiți de toate categoriile de cetățeni, că nisipul le fuge de sub picioare într-un ritm ce se accelerează zi de zi, puterea se folosește de mercenarii din presă pentru a-i denigra pe cei ce-și iubesc țara și eroii, pe cei care pun înainte de toate interesul național.

Duminică, la Țebea, stimați colegi, soarele a răsărit de dimineață, prevestind o zi mai frumoasă decât în anii trecuți. Zeci de mii de români și-au dat întâlnire la mormântul "Crăișorului Munților".

Crezându-se patroană și peste mormintele eroilor neamului, de 3 ani, puterea actuală a interzis Opoziției să-și exprime sentimentele față de acești bravi români, punându-și "specialiștii" să vegheze ca nu cumva vreun adversar să dea peste cap programele puerile pe care le elaborează.

Duminică, planurile C.D.R. – U.S.D. – U.D.M.R. au fost date peste cap. Guvernanții au demonstrat celor prezenți că au picioare de ceară.

Aclamat de mulțime, chiar în interiorul cimitirului, Corneliu Vadim Tudor, președintele P.R.M. și senator de București, a fost luat pe sus de câteva sute de români și urcat pe scena principală.

Incidentul cu microfonul a durat doar două minute, întrucât participanții începuseră să scandeze arhicunoscutele lozinci care gâdilă de ceva vreme urechile guvernanților, inclusiv ale domnului Rânja: "Vadim! Vadim! Vadim! Vadim – Președinte! Jos Constantinescu! Jos Guvernul!" etc.

Dacă cineva și-ar permite să acuze Partidul România Mare că a pregătit din timp acest scenariu, atunci vă întrebăm: ce fel de putere reprezentați, domnilor, din moment ce nu dispuneți nici de informații, nici de membri, nici de simpatizanți? Chiar toți participanții de la Țebea să fie membrii și simpatizanții P.R.M., din moment ce toți l-au aplaudat pe Corneliu Vadim Tudor la scenă deschisă?

Dar, spre informarea dumneavoastră, vă menționez că și la Brad, și la Vața, cu o zi înainte, la fel s-au petrecut lucrurile: mii de oameni au renunțat la week-end, la strânsul fânului și la culesul prunelor, pentru a se întâlni cu liderul P.R.M.

Stimați colegi,

La două zile după comemorările de la Țebea, am ajuns la concluzia că România are nevoie nu doar de alt fel de specialiști pentru a revigora economia, nu doar de alt fel de politicieni, care să se gândească mai întâi la norod și apoi la recuperarea caselor, pădurilor și terenurilor moștenite în fel și chip, ci și de ziariști cinstiți, obiectivi și patrioți.

Din păcate, alături de ziariștii de marcă, și-au făcut loc în tagma gazetarilor indivizi fără pregătirea adecvată, incapabili să deosebească grâul de neghină, asfaltul de mocirlă și patrioții de trădători. Această faună fără căpătâi este pusă de actuala putere să denigreze sistematic Partidul România Mare.

Stimați colegi din arcul guvernamental,

Adoptați, în continuare, împotriva noastră, măsurile care vă sunt la îndemână! Cenzurați-ne prin Televiziunea publică! Scutiți de taxe și impozite studiourile private de televiziune și radio! Plătiți toți ziariștii din presa centrală, pentru a mări numărul "Miticilor" din București! Puneți serviciile de informații pe urmele noastre! Chemați-ne în justiție pentru te miri ce! Totul este în favoarea noastră.

Opinia publică s-a lămurit că reprezentați cea mai penibilă guvernare din istoria României, că nu sunteți capabili să faceți nimic bun pentru români, ci doar pentru buzunarele dumneavoastră.

Și tot opinia publică s-a lămurit că Partidul România Mare este cel mai consecvent partid în apărarea intereselor românilor, care n-are în rândurile sale nici corupți, nici devalizatori de bănci, nici diletanți, nici trădători.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință).

 
  Lazăr Lădariu - replică la intervenția domnului Kerekes Karoly din 7 septembrie 1999;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu.

Se pregătește... Domnul deputat Dugulescu a venit? Nu.

Se pregăteste doamna deputat Carmen Dumitriu.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu ordin de la stăpânirea udemeristă, același deputat, Kerekes Karoly, marțea trecută nu are ce face și, aflându-se în treabă, ca și altă dată în cazul episcopului Tokes Laszlo și a lui Fodor Imre, devine și avocatul primarului Vizi Jozsef din Sângeorgiu de Mureș.

Încălcând, nu o dată, procedurile obișnuite, pentru a urma de fiecare dată după intervenția subsemnatului, uneori chiar fără a fi înscris la cuvânt, fidel năravului îndeobște blamat și situat total în afara fair-play-ului, adus la rang de pseudoprincipiu, deputatul Kerekes Karoly mușcă și fuge. Că, în acest fel, dumnealui riscă să se supună ridicolului și oprobiului este o altă poveste.

Ia să vedem care-i motivul care a stârnit mânia udemeristă a domnului Kerekes?

În intervenția mea politică afirmam, printre altele, că o toleranță românească greșit înțeleasă permitea primarului Vizi să arboreze drapelul Ungariei pe primăria Sângeorgiu de Mureș, prin sfidarea clară și nesocotirea Legii nr. 75/1994, cu prevederi clare în acest sens. De fapt, ca ziarist nu făceam altceva decât să mă alătur ziarelor mureșene, colegilor mei care au luat atitudine fermă.

Dar să revenim la avocatul lui Vizi. Nu i-am fi acordat nici o importanță deputatului U.D.M.R., dacă afirmațiile lui n-ar fi împănate de atâtea omisiuni intenționate, gafe și neadevăruri. Este invocată, printre altele, "practica protocolară internațională în țările civilizate". Mai altfel spus, România nici pe departe nu poate fi civilizată, dacă nu-i înălțat pe primăria din Sângeorgiu de Mureș steagul roșu, alb, verde.

Avocatul primarului merge și mai departe, afirmând că "nici consilierii români nu au obiectat" , înțelegând că "gestul nu reprezintă o amenințare la adresa statului internațional".

Să fim serioși! Unde a mai văzut oare domnul Kerekes român ardelean să aplaude și să accepte steag unguresc pe o primărie în Transilvania?

Apoi chiar să nu-și dea seama domnul deputat că noi nu suntem "un stat internațional", ci, conform Constituției, pe care-o sfidează, "stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil"?

Supunându-se ridicolului, zice și el ca primarul, că "În cazul arborării steagului Americii, sau al Olandei sau al altei țări nu s-ar fi făcut atâta vâlvă".

Ținem să-i atragem atenția că aici nu suntem nici în Statele Unite ale Americii, nici în Olanda, nici în Italia, nici în Rusia, nici în Japonia, ci în România, pe teritoriul căreia se aplic㠖 le place sau nu, unora – legile românești, deci și Legea nr. 75. Iar un primar și un deputat trebuie să cunoască acest lucru.

Dacă există minimă considerație, atunci trebuie oricine să știe că, uneori, "Ce nu interzice legea, oprește bunul simț", iar ceea ce a omis, fapt esențial, premeditat ocolit, este că acolo, la Sângeorgiu de Mureș, unde în 20 martie 1990 au fost trase clopotele...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit cele 3 minute...

 
   

Domnul Lazăr Lădariu:

... a fost ridicat unul din cele trei baraje, după cele de la Ernei și Dumbrăvioara, unde au fost zdrobite cu securile autoturismele românilor care nu știau și nu puteau răspunde ungurește la întrebările puse de etnia ridicată și de Vizi Jozsef, există sensibilități, dăinuie focul mocnit, peste care nimănui nu-i este permis să arunce canistra cu benzină. Există răni care nu trebuie deschise.

Amintirea tragicului "martie negru" de la Târgu-Mureș este încă puternică. Or, domnul Kerekes ar trebui să înțeleagă că românul ardelean multe iartă, dar nu uită!

Vă mulțumesc.

 
  Carmen Dumitriu - considerații asupra schimbării regulilor normalității, și transformării Parlamentului într-o remorcă a Guvernului;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Carmen Dumitriu.

Se pregătește domnul deputat Romulus Raicu.

O să am rugămintea să respectăm cele 3 minute, pentru că mai sunt înscriși încă doi colegi și o să încerc să termina lista cu toți colegii înscriși astăzi, dar vă rog să vă înscrieți în timpul respectiv.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Carmen Dumitriu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Când spunem că "o societate este guvernată de statul de drept", înseamnă a afirma că atât funcționarii guvernamentali, cât și poporul acționează potrivit regulilor create de instituția pe care societatea a desemnat-o ca legiuitor.

Aceasta ar trebui să fie, în nod normal, Legislativul, pentru că într-o democrație autentică, poporul stabilește criteriile, prin intermediul reprezentanților săi, cu respectarea strictă a legii supreme – Constituția.

Partidul Democrației Sociale din România consideră că statul de drept funcționează nu numai ca o limitare impusă anumitor acțiuni oficiale, ci și ca o frână în calea emiterii de legi de către instituții care nu sunt împuternicite de instrumentul de stabilire a criteriilor, și fac referire expresă la practica Guvernului de a emite în mod excesiv ordonanțe de urgență.

În timpul guvernării Partidului Democrației Sociale din România, Parlamentul a fost o instituție puternică, caracterizată prin eficiență, transparență, dialog și competență tehnică.

Puterea executivă nu considera Parlamentul un partener cu drepturi egale și nu folosea excesiv prerogativele art. 114 din Constituție, care îi permiteau să guverneze prin ordonanțe, deoarece era receptiv la cererile de informații ale Parlamentului și la respectarea competenței legislative a acestuia.

Apariția în Parlament a unei noi conduceri și a unei noi majorități parlamentare a dus în mod ilegal și abuziv la schimbarea regulilor normalității, în sensul că Parlamentul s-a transformat într-o remorcă a Guvernului, ce guvernează prin ordonanțe, eliminând dialogul parlamentar și promovând cu abnegație legi în interesul clientelei politice.

Partidul Democrației Sociale din România apreciază că Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare a țării, nu poate fi exclus de la acțiunea legislativă în mod brutal de către Guvern, prin emiterea în exces de ordonanțe de urgență.

Din moment ce Parlamentul, în caz de urgență și într-o situație excepțională, adică în împrejurări care justifică emiterea unei ordonanțe de urgență, nu poate, printr-o lege ordinară, să modifice o lege organică, nici Guvernul nu o poate face, pe calea ordonanței de urgență, deoarece ar însemna să aibă o competență legislativă mai mare decât a puterii legiuitoare.

Și cu toate acestea, în felul acesta s-a procedat cu Legea nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine, abrogată expres prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/1997 privind regimul investițiilor străine în România, și, după aproximativ 6 luni de zile, această din urmă ordonanță de urgență, mai înainte de aprobarea ei de Parlament, să fie cvasiintegral expres abrogată printr-o altă ordonanță de urgență, a aceluiași Guvern, și anume prin Ordonanța de urgență nr. 92/1997 privind stimularea investițiilor directe.

Partidul Democrației Sociale din România consideră că actul de legiferare este prea important pentru a nu fi trecut, înainte de a începe să producă efecte prin filtrul dezbaterilor parlamentare, iar aceasta cu atât mai mult cu cât sistemul constituțional român consideră Parlamentul ca organ reprezentativ suprem al poporului și ca unică autoritate legiuitoare a statului.

Atât Guvernul Ciorbea cât și Guvernul Vasile...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit 3 minute.

 
   

Doamna Carmen Dumitriu Hunea:

... au abuzat de instituția delegării legislative și au emis, Guvernul Ciorbea 102 ordonanțe de urgență, iar Guvernul Vasile aproape 200 ordonanțe de urgență, ceea ce este extrem de grav, prin faptul că s-au adus modificări și completări substanțiale unor legi organice deosebit de importante pentru ordinea socială și buna desfășurare a statului.

Deputații Partidului Democrației Sociale din România solicită Guvernului să justifice, în fiecare caz, caracterul excepțional al măsurii de a recurge la emiterea ordonanțelor de urgență, cere membrilor Guvernului să participe la ședințele Camerelor, în care se dezbat proiectele de legi, se adresează întrebări sau interpelări și nu admitem delegarea, în mod sfidător, a unor reprezentanți ai acestora, care nu au calitatea de a angaja Guvernul în legătură cu problemele în discuție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit 3 minute!

 
   

Doamna Carmen Dumitriu:

Imediat voi termina. Mulțumesc.

Adoptarea de legi importante privind conflictul de interese, care să asigure obiectivitatea și depășirea sferei personale, este cea mai mare încercare cu care se confruntă noua majoritate. Din această cauză, practicarea emiterii ordonanțelor de urgență pare să fie calea cea mai sigură a realizării intereselor puterii.

Partidul Democrației Sociale din România cere actualei guvernări să stopeze această practică periculoasă de excludere a Parlamentului de la actul legislativ, deoarece se compromit principiile statului de drept și se instituie o veritabilă dictatură guvernamentală.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
  Romulus Raicu - prezentarea cazului ROMAG Drobeta-Turnu Severin;

Domnul deputat Romulus Raicu. Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolicea.

Am rugămintea să respectați cele 3 minute.

   

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Județul Mehedinți, pe care-l reprezint în Parlamentul României, nu a făcut și nu face parte din județele cu o industrie dezvoltată, fiind puține unitățile economice care să se impună pe plan național. Ciudat este însă faptul că unitatea cea mai reprezentativă din industria mehedințeană, și nu numai, Combinatul chimic ROMAG Drobeta - Turnu Severin, se confruntă cu cele mai mari greutăți financiare. Cum este posibil ca și atunci când ești cel mai bun în domeniu, iar apa grea produsă de ROMAG Drobeta este cunoscută drept cea mai pură apă grea din lume, să nu existe o soluție pentru ca uzina să poată să-și continue producția?! În toate lunile care s-au scurs din acest an până acum, funcționarea unității a stat sub semnul întrebării din cauza nealocării fondurilor bănești necesare. De la o lună la alta, situația economică a întreprinderii s-a deteriorat, toate promisiunile făcute de actuala putere rămânând simple vorbe.

Partidele care au răspunderea pentru buna funcționare a întreprinderii severinene, Partidul Democrat și Partidul Național Liberal, nu fac altceva decât să arunce vina unul pe celălalt, pentru nealocarea fondurilor bănești, încercând chiar să obțină capital electoral din ceea ce se cheamă cazul ROMAG.

Ieri, 13 septembrie, a avut loc o grevă spontană a salariaților, care și-au pierdut orice speranță că lucrurile se vor putea îndrepta. În vederea acoperirii cheltuielilor pentru asigurarea materiei prime, s-a ajuns până acolo încât sindicatul a acordat, pentru continuarea lucrărilor, suma de 91 de milioane lei.

Unitatea are 110 tone apă grea în stoc, dar nimeni nu are nevoie de ea. Guvernul nu se implică pentru ca producția să poată fi valorificată în afară, nici să o preia la rezerva statului.

Domnilor guvernanți,

Nu mai prelungiți agonia celor de la ROMAG. Aveți tăria să spuneți celor care lucrează aici că nu mai aveți nevoie de apa grea, că nu mai aveți nevoie de energetica nucleară românească.

Deoarece se apropie momentul rectificării bugetului de stat pe anul în curs, grupul nostru parlamentar solicită includerea fondurilor necesare pentru asigurarea activității economice a Combinatului ROMAG Drobeta-Turnu Severin.

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Nicolicea - comentariu pe marginea hotărârilor de Guvern la comandă;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregătește ultimul pe listă, domnul deputat Petru Bejinariu.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

În data de 21 mai, Guvernul Radu Vasile a emis o hotărâre de Guvern prin care autoriza Societatea Națională de Radiocomunicații să difuzeze, pentru străinătate, programele IBB Enginering Voice of America, în benzile de unde medii și ultrascurte, prin mijloace tehnice proprii sau asigurate de IBB Enginering Voice of America. Această hotărâre de Guvern este o hotărâre ilegală, întrucât a încălcat o lege organică, și anume Legea Audiovizualului. Societatea Națională de Radiodifuziune a încălcat aceeași Lege a Audiovizualului, deoarece nu are licență. Chiar dacă am presupune că această hotărâre de Guvern ar ține loc de decizie de autorizare, era necesară și obținerea licenței de la CNA. Societatea Națională de Radiodifuziune a încălcat aceeași Lege a Audiovizualului, deoarece, alături de Vocea Americii, mai emit, prin aceleași relee, BBC, Radio France International, Europa Liberă, Deutsche Welle și consider că aceste încălcări, fiind cazuri penale, Parchetul este obligat să intervină, pentru că Legea Audiovizualului pedepsește aceste fapte.

De asemenea, consider necesară constituirea unei comisii de anchetă pentru a vedea mecanismul prin care a ajuns Guvernul României să emită hotărâri de Guvern la comandă, hotărâri de Guvern care nu fac altceva decât să încalce legile României și, de asemenea, să tensioneze relațiile cu un stat vecin.

Nu ne poate surprinde atitudinea premierului Radu Vasile și a președintelui României, Emil Constantinescu, atunci când au primit în vizită pe Zoran Djindjici, acordându-i onoruri naționale, un nimeni în Iugoslavia, un personaj socotit trădător chiar acolo, care s-a sustras de la mobilizare și, în treacăt fie spus, această faptă ar fi fost pedepsită, în România, cu ani grei de pușcărie, Zoran Djindjici care a venit în țara noastră insultând chiar pe președintele Emil Constantinescu, afirmând că intervenția în Iugoslavia a fost o prostie. Probabil că nu știa că același Emil Constantinescu afirmase că aceasta este legitimă și necesară. Președintele României a înghițit acest afront cu zâmbetul pe buze, comportându-se nu ca un președinte al țării noastre, ci, pur și simplu, ca un reprezentant comercial al firmei "Coca Cola", așa cum ne-a obișnuit după vizita în Statele Unite. Vorba aceea: "Un președinte subțire cu Coca Cola se ține!"

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Mi-a plăcut poezia, este un slogan bun pentru o manifestație!

 
  Petru Bejinariu - exprimarea îngrijorării față de creșterea gradului de dependență extrem de păgubitoare a României în Europa și în lume.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și de la înalta tribună a Camerei Deputaților ne exprimăm îngrijorarea față de creșterea gradului de dependență extrem de păgubitoare a României în Europa și în lume.

Înțelegem că, în etapa actuală, țările trebuie să conlucreze între ele, să facă parte din uniuni sau pacte, adică să se integreze în structurile europene, să transmită și să primească știință, cultură și tehnologii, să intre în competiția mondială modernă. Ceea ce acceptă sau promovează însă actuala putere nu este nici conlucrare, nici integrare, nici obligații internaționale, ci dependență, slugărnicie și, adesea, umilință pentru țară.

Recent, Banca Mondială ne-a făcut un program de dezvoltare durabilă, zice-se, cu consultarea societății civile. Cât de durabil, așa cum se poate vedea România de la distanță! Ne mai întrebăm: durabil în ce domeniu? În păstorit, în cules, în legumicultură sau în transhumanță! Iar domnul prim-ministru Radu Vasile, specialist în economie, face declarații publice încărcate de mândrie pentru acest succes al Guvernului. Dar, în elaborarea acestor programe, Guvernul României are vreun rol? Răspundem: are, se supune! În România, oare, nu sunt oameni capabili să facă programe durabile și unitare, care să cuprindă și specificul, și tradițiile și aspirațiile naționale?! Că doar nu trebuie mai mult de 15.000!

Ordonanțele pentru agricultură sunt verificate și avizate tot de la distanță de Banca Mondială. Ce știu, oare, specialiștii de la distanță, despre satul românesc, despre solurile și plugurile noastre, despre condițiile pedoclimatice locale, despre marile noastre tradiții rurale?! Domnul ministru Ioan Mureșan chiar ne spune: am fost la Banca Mondială să văd din ce cauză ordonanțele au fost blocate. Iată că, într-un fel nou, noua "înaltă poartă" pentru români s-a mutat din Balcani, are alte mijloace, metode și cerințe și provoacă aceleași necazuri românilor!

Contrar Constituției României, Senatul și Camera Deputaților nu mai fac legi, ci, în mare grabă, votează ordonanțe, ordonanțe de urgență și ordonanțe pentru modificarea altor ordonanțe, Guvernul dă ordonanțe și hotărâri cu avizul unor organisme din afară, iar populația suportă, din greu, politica greșită a actualei puteri, în prea multe domenii. De aceea cerem Guvernului să renunțe la imixtiuni, să reconsidere, în activitatea sa, atributele de stat suveran și independent și să promoveze o singură politică, în favoarea țării, politica interesului național.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
   

Între timp, a apărut domnul deputat Petru Dugulescu.

Erați înscris. Nu? Bun, am înțeles.

Deci, cu aceasta, prima parte a ședinței, cea destinată intervențiilor deputaților, s-a încheiat.

Rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare, pentru asigurarea cvorumului.

O să-i rog și pe colegii secretari de ședință să vină, să conducem ședința în mod regulamentar.

 
    Pauză

 
Dezbaterea propunerii legislative pentru completarea art.5 din Legea nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.  

Ședința este condusă, în continuare, de domnul vicepreședinte Ioan Andrei Chiliman, asistat de domnii deputați Ioan Vida Simiti și Miron Tudor Mitrea.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă aduc la cunoștință că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 279, 64 fiind absenți, din aceștia, 12 participând la alte acțiuni parlamentare, și anume 9 ca membri ai Guvernului și 3 în misiuni în străinătate.

Înainte de intrarea în ordinea de zi, doresc să vă supun spre apobare ca cei 7 deputați desemnați pentru Comisia de mediere la Legea accesului la dosare să poată să meargă la ședința de mediere, care are loc la Senat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci cvorumul este 172 minus 12, minus 7, adică 153. Acesta este cvorumul nostru de lucru, pe ziua de astăzi.

Intrăm în ordinea de zi aprobată, cu Propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Legea nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, o propunere legislativă care este de natura legilor organice și se află în procedura de urgență, în 24 august 1999, supunându-se spre aprobare această procedură și fiind aprobată.

Conform art.105, 106 din Regulamentul nostru, o să rog Biroul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, comisie sesizată în fond, să facă propunerile de timpi afectați luărilor de cuvânt pe articole și durata totală de timp pentru dezbatere.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Biroul comisiei propune 3 minute pentru fiecare intervenție și 30 în total.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci 3 minute și 30 de minute.

Vă supun spre aprobare cei doi timpi, 3 minute de intervenție, 30 de minute în total.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 23 abțineri.

Onorați colegi, ...

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Procedură!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pe procedură, aveți cuvântul!

Vă rog.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorată Cameră,

Stimați colegi,

Aș fi dorit ca, încă înaintea stabilirii orizontului de timp în care discutăm această inițiativă legislativă, în procedură de urgență, să vă aduc în atenție o problemă de procedură legată de fondul problemei, și anume de ceea ce discutăm sau ar trebui să discutăm în această procedură de urgență.

Așa cum foarte bine știți, Camera Deputaților, în ședința de joi, 9 septembrie, a adoptat programul de lucru pentru această săptămână și ordinea de zi pentru săptămâna în care ne aflăm. Deci, dacă citiți cu atenție din această ordine de zi, la punctul 1 al ședințelor de marți se află propunerea legislativă pe care am început s-o discutăm, în procedură de urgență, lege organică și este precizat raportul asupra căruia trebuie să discutăm, vizavi de această propunere legislativă, deci raport (adoptare) 196, care este numărul de înregistrare al inițiativei legislative, și data, 27.08.99. Deci noi, în ziua de joi, am decis ca astăzi, la punctul 2 de pe ordinea de zi, să discutăm asupra acestui raport al comisiei sesizate în fond, respectiv al Comisiei de învățământ, știință, tineret și sport. Cu toate acestea, pe data de 13 septembrie, ieri, am putut primi sau am primit, în casetă, un alt raport, un nou raport al acestei Comisii pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, privind completarea acestui art.5, alin.4 din Legea nr.88/1993 și, în acest al doilea raport, se precizează că s-a hotărât, în unanimitate, "lista anexată, ca aceasta să fie supusă spre dezbatere în procedură de urgență și adoptare în plenul Camerei Deputaților, cu următoarele amendamente", am încheiat citatul, textul curgând în continuare.

Cercetând, în mod amănunțit, raportul, putem constata că ședința în care onorata comisie a adoptat acest al doilea raport a avut loc în data de 9 septembrie 1999, așa cum acest lucru este probat și de antetul listei de prezență, care este anexat raportului, adică în ziua de joi, zi în care, în conformitate cu programul Parlamentului, cele două Camere ale acestuia își desfășurau ședința în plen. De asemenea, se poate lesne observa faptul că cei doi colegi ai noștri din Grupul parlamentar UDMR, membri ai Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, nu au fost invitați la lucrările comisiei, deci domnul deputat Asztalos Ferenc și domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman nu au putut să își exprime punctul de vedere vizavi de această inițiativă legislativă, la ședința din 9 septembrie.

Așa cum se poate constata, domnule președinte, s-a încălcat Regulamentul Camerei Deputaților, în două privințe: pe de o parte, ședința de joi, în care a fost elaborat acest nou raport, a fost în afara programului stabilit luni de plenul Camerei Deputaților, pentru săptămâna care a trecut, deci în afara Regulamentului acestei Camere, iar, pe de altă parte, s-a încălcat alin.1 al art.46 din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevede următoarele: "convocarea ședințelor comisiei se face cu cel puțin 24 de ore înainte". Acest lucru, așa cum se poate constata, nu a fost făcut.

În consecință, domnule președinte, în numele Grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, vă rog să constatați că acest raport din data de 9 septembrie 1999 a fost întocmit contrar Regulamentului Camerei Deputaților. Ca urmare a acestui fapt, ni se pare absolut firesc ca să nu discutăm acest raport și pentru soluționarea problemei de fond ridicată în raport, în limitele Regulamentului, să retrimiteți proiectul de lege menționat la comisia sesizată în fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ráduly a ridicat o chestiune de procedură. O să-l rog pe domnul președinte al comisiei să răspundă acestei chestiuni, domnul deputat Anghel Stanciu, legată de convocarea ședinței din joia trecută și de celelalte lucruri care se pare că au încălcat Regulamentul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Trebuie să luăm act că suntem în deplină legalitate și acest lucru deoarece convocarea ședințelor comisiei se face cu cel puțin 24 de ore înainte, de către președintele acesteia. Deci ședința de miercuri a fost convocată. Această ședință de miercuri a avut program, așa cum este stipulat, între orele 8,30 și 16,30. În prima parte, s-au constituit comisiile de lucru, după care subcomisiile au trecut în activitate, în cadrul comisiei.

La cererea unui grup de colegi din partidele aflate la putere, adresată Biroului, de a se rediscuta, miercuri, această problemă, Biroul, care are competență de a fixa ordinea de zi, în cadrul unei ședințe care era deja, a analizat și a fost de acord. Ca urmare, cu cei care erau prezenți, pe subcomisii, și își făceau datoria acolo, s-a realizat această analiză și s-a ajuns la concluzia că ea trebuie continuată și joi.

În Regulament se specifică că președintele Camerei fixează, cu președintele de comisie, o zi, exclusiv, pentru ședințe de comisii, dar, nicăieri, în Regulament, nu se spune că nu se poate continua o ședință de miercuri și joi, după ce s-a sfârșit plenul. Ca urmare, colegii care au fost au fost în deplină legalitate și iată că avem un raport făcut la dorința colegilor din partidele de la putere, spre a îndulci chestiunile care erau în prima variantă. Deci ni se pare puțin, să zicem, necolegial ca să cerem o modificare, iar apoi să spunem că nu este legală.

În concluzie, joi a fost ședința continuată de miercuri, convocată de miercuri, iar art.46 alin.1. dă dreptul președinților la convocare, iar art.47, 48 și 49 dă dreptul președintelui de comisie și Biroului să fixeze ordinea de zi. Ca urmare, vă rog, domnule președinte de ședință, să continuăm dezbaterile, în procedura de urgență.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră, din punct de vedere regulamentar, susțineți că s-au îndeplinit procedurile cerute.

Domnul deputat Asztalos.

Tot procedură? Domnule deputat, procedură, da?

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Da.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil, foarte mulți dintre dumneavoastră știți că mă aflu, în acest Parlament, din 1992. (Domnul deputat Ioan Gavra comentează)

S-au întâmplat multe, sub cupola acestui Parlament, dar ceea ce s-a întâmplat, în aceste zile, în legătură cu acest raport de modificare a Legii acreditării, concret a art.5, cred eu că depășește toate închipuirile. Mie mi se pare că ceea ce s-a întâmplat nu intră în domeniul legislației, ci, mai mult, face parte dintr-o tragicomedie sau se află în domeniul absurdului. Și vreau să vă explic din ce cauză. Aici, în această Comisie de învățământ, de ani de zile, există o practică, o practică conform Regulamentului, că această comisie, în lunile de vacanță, poate lucra, dar, de fiecare dată, comisia noastră a lucrat în diverse locuri, în afara Parlamentului. Comisia a lucrat în Turcia, a lucrat în Grecia, a lucrat în Delta Dunării, a lucrat în regiunea Tg.Jiu – Tismana, iar în iulie 1999 a făcut o escală la Poiana Brașov. Și vreau să spun că aceste ședințe aveau mai mult un caracter turistic decât legislativ, iar aici, în asemenea cadru, unde erau prezenți, mă rog, rude, neveste, copii, inițiatorii, repede, fără nici o problemă, au acceptat, cu majoritatea membrilor comisiei, modificarea art.5 din cadrul Legii de acreditare. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Acest raport a fost depus la data de 27 august, sub nr.278, pe masa Biroului permanent. Spre surprinderea mea, acest raport a fost modificat, pe data de 9 septembrie, ziua de joi, zi în care, conform aprobării dumneavoastră, conform programului de lucru, trebuia să se lucreze în plen. Cu toate că acesta era programul de lucru, fără să ne înștiințeze pe noi, reprezentanții UDMR, o parte din comisie s-a adunat și a ajuns la concluzia că, de fapt, raportul inițial trebuie modificat, trebuie îmbunătățit. Aceasta în ceea ce privește problema de procedură și în legătură cu ceea ce privește ilegalitatea, ieșirea din cadrul Regulamentului. Iar, din punct de vedere legislativ, din punct de vedere al conținutului, vreau să vă atrag atenția, stimați colegi, că acest text, cu care unii dintre colegii noștri încearcă să modifice art.5 al Legii acreditării, este în contradicție cu art.123 din Legea învățământului.

Dacă dumneavoastră ați accepta acest text propus de o parte din comisie, atunci nu Legislativul, ci cel care ar trebui să aplice aceste prevederi legislative ar fi pus într-o încurcătură cât se poate de mare. Și vă explic din ce cauză. Datorită faptului că în Legea învățământului, modificată prin Ordonanța 36, prin art.123 stipulează posibilitatea minorităților de a înființa, de a funcționa grupe, secții, colegii și facultăți în limba minorităților. Or, conform textului propus de inițiatori, prin acest text ni se ia acest drept. Eu nu vreau să intru în conținutul problemei, dar vă cer insistent să aveți judecata necesară ca să retrimiteți acest text la comisie și să nu creăm un precedent în istoria acestei Camere, care de fapt, din punctul meu de vedere, ar fi o palmă pe obrazul democrației în forumul legislativ al țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Să-și ceară scuze, domnule prședinte!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Chestiuni de procedură, domnul vicepreședinte Adrian Năstase. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Discutăm despre procedură, dar cel care m-a precedat aici la tribună a explicat de fapt care este problema pe care o dezbatem până la urmă și, deși discutăm despre procedură, a fost antamat de fapt fondul problemei în discuție.

Eu n-am să insist asupra acestor chestiuni. Aș vrea să spun numai că se încearcă tergiversarea dezbaterii acestei inițiative, care, sigur, va fi votată într-un sens sau într-altul. Majoritatea va decide, așa cum a decis la aprobarea Ordonanței 36. (Rumoare.) A început o dezbatere în interiorul comisiei am impresia.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să păstrați liniștea! Am rugămintea să vorbiți mai încet în sală și să îl ascultăm pe domnul vicepreședinte Adrian Năstase. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vreau să spun că de fapt este vorba de un abuz de drept în invocarea chestiunilor de procedură. Grupul UDMR a făcut în mai multe rânduri sesizări la Biroul permanent în legătură cu aceste chestiuni. Una dintre solicitări și una dintre plângeri vizau faptul că la sesiunea extraordinară a fost anunțată și a fost aprobată procedura de urgență pentru această inițiativă. Și atunci am spus că, de fapt, chestiunea ca atare, de procedură, trebuia să fie invocată în cadrul sesiunii extraordinare și că demersul, așa cum a fost și cel de ieri în legătură cu modificarea ordinii de zi era un demers tardiv. Deci este, în mod evident, o încercare de tergiversare a acestei dezbateri.

Vom vedea până la urmă care va fi voința majorității și cred că este firesc să lăsăm ca această dezbatere să se desfășoare. Nu cred că toate aceste încercări care s-au făcut aici trebuie să fie acceptate de către Parlamentul României. Nu sunt argumente care să justifice în vreun fel ceea ce s-a spus de către colegii noștri de la UDMR. De aceea, eu aș vrea să afirm încă o dată, stimați colegi, pretențiile noastre, până la urmă în legătură cu problema pe care o discutăm, devin din ce în ce mai mici în legătură cu utilizarea limbii române și s-ar putea, la un moment dat, să fie nevoie să cerem ca măcar o oră din dezbaterile în Parlament să se desfășoare în limba română. (Aplauze.)

De aceea, sigur, ne-au explicat colegii noștri de la UDMR care este miza acestei discuții, dar dacă chiar în fața acestor formule de compromis absolut minime, există această rezistență, eu cred că trebuie să reflectăm cu toții mai bine la ceea ce se poate întâmpla prin aplicarea unor reglementări care au fost cu prea multă larghețe, poate, aprobate în cadrul Parlamentului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kelemen. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Poate că unii avem un accent care se simte, dar cred că vorbim românește și cred că Grupul parlamentar UDMR totdeauna a contribuit prin conținutul celor spuse la bunul mers al lucrărilor (Aplauze din dreapta sălii.), am respectat totdeauna regulamentele și am stimat totdeauna colegii din acest Parlament. Tot pe baza regulamentului, domnule președinte, dat fiind faptul că s-a creat o situație, după noi, periculoasă, cerem 20 de minute pentru consultări.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, 20 de minute pentru consultări; consultări – este un lucru regulamentar. Deci, avem o pauza de 20 de minute, ne revedem la ora 10.50.

Rugămintea mea este ca liderii de grupuri să asigure cvorumul atunci, pentru ca să nu se întrerupă activitatea Parlamentului și să nu facem un apel.

 
    După pauză  
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog secretarii de ședință să se reîntoarcă în sală pentru a continua ședința. Rog, de asemenea, liderii de grupuri să-i aducă pe colegi în sală.

Rog secretarii de ședință să vină, să putem să continuăm ședința. Am rugămintea, domnii secretari să verifice cvorumul de lucru.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Dacă era Legea caselor, dădeați drumul imediat, rezolvați imediat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Așa cum știți, ședințele se conduc cu doi secretari, nu cu unul.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Este în sală.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Foarte bine, dar trebuie să fie aici.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Când era el acolo, nu erai dumneata acolo.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eram "dumneavoastră".

Onorați colegi, continuăm de unde ne-am oprit înainte de pauza cerută de colegii de la Grupul UDMR, suntem în cvorum, rămăsese înscris la cuvânt domnul deputat Gavra, căruia îi dau cuvântul tot pe chestiune de proocedură. Aveți cuvântul.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală! Vă rog să păstrați liniștea și să fiți atenți la intervențiile care urmează și rog persoanele care nu sunt deputați, să părăsească această incintă. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Camera Deputaților a fost pusă astăzi într-o situație umilitoare. Din păcate, situația continuă. Ne găsim în fața dezbaterii unei inițiative legislative adoptată, ca dezbatere, la comisie și în plen în regim de urgență. Este votul dat de această Cameră a Deputaților, căreia cineva i s-a adresat cu "onorată Cameră", probabil s-a adresat la lăcașul în care ne găsim noi, pentru că pe noi ne-a dezonorat astăzi acel cineva.

Domnule vicepreședinte, de la orele 9.30 și până la orele 11.35 am stat să ascultăm chestiuni de procedură pentru modificarea și completarea unui act normativ fundamental pentru viitorul învățământului românesc. Cineva dorește să blocheze dezbaterea acestei inițiative legislative care, așa cum se vede din raportul comisiei, mă refer la raportul comisiei care a fost înaintat Biroului permanent și prin el plenului Camerei Deputaților, în ziua de 27 august a fost adoptat regulamentar la nivelul Comisiei de învățământ a Camerei Deputaților și cineva pune în discuție modul în care s-a adoptat acel raport și mai ales calificativul care trebuie acordat colegilor noștri de la Putere și din Opoziție, care sunt în comisie, care și-au făcut datoria așa cum i-a mandatat plenul Camerei Deputaților. Este nepermis și inelegant ca cineva să se adreseze în asemenea fel unor colegi dintr-o comisie importantă a Camerei Deputaților, care, în răstimpul vacanței parlamentare, au realizat un raport la o inițiativă legislativă.

S-a cerut în cele din urmă o pauză de consultare care nu este regulamentară, dar intră în cutuma noastră parlamentară. Pauza, în loc de 20 de minute, a durat 50 de minute, probabil că se a prelungi tot o pauză și la microfon pentru alte proceduri care sunt inventate arficial, întrucât nu sunt în regulament.

Și acum să o luăm de la capăt. Procedură: raportul Comisiei pentru învățământ s-a realizat în perioada vacanței parlamentare, mai exact 15-20 iulie, conform mandatului Biroului permanent acordat acestei comisii. În acel interval de timp nu exista procedură de urgență la această inițiativă legislativă. Deci, puteau fi depuse amendamentele la inițiativă din partea oricărui grup parlamentar și a deputaților. Nimeni nu a depus până la începerea dezbaterii în comisie, 15 iulie, amendamente de acceptare, respingere, de completare sau modificare a textului propus de către această inițiativă legislativă.

Raportul comisiei a fost înaintat plenului Camerei Deputaților și înregistrat ca atare la Camera Deputaților în ziua de 27 august, perfect regulamentar întrucât exista procedura normală de realizare, deci, ca atare, nu eram limitați în timp de nici un fel de urgență, cum, greșit, s-a spus aici.

S-a întâmplat ca în 24 august să se convoace o sesiune exraordinară pentru două zile, pentru a discuta un alt act normativ al cărui raport era lezat de o altă comisie, tot în procedură de urgență. Și acel act normativ a parcurs exact etapele aprobate de plenul Camerei Deputaților și ca atare în 24 și 25 august, Camera Deputaților, reunită în sesiune extraordinară, a adotat acel act normativ.

În prima zi a deschiderii sesiunii parlamentare, chiar dumneavoastră, domnule vicepreședinte, ași informat Camera Deputaților în legătură cu inițiativele legislative, proiectele de legi, ordonanțele sosite la Camera Deputaților în răstimpul vacanței parlamentare până la data de 24 august, perfect regulamentar. Dacă cineva avea ceva atunci de spus, trebuia să conteste dreptul dumneavoastră de a informa plenul Camerei Deputaților și de a aproba procedurile prin care comisiile realizează rapoartele de fond în momentul respectiv. După câte îmi amintesc eu, și cred că și dumneavoastră aveți memoria la fel de bună ca și mine în acest moment, nimeni nu a contestat faptul că s-au adoptat niște proceduri pentru realizarea rapoartelor, între care, una de urgență, exact la această inițiativă legislativă, procedură pe care a cerut-o președintele Comisiei pentru învățământ, domnul deputat Anghel Stanciu. Din acel moment ne găseam în procdură de urgență, urmând ca, la reluarea lucrărilor, în sesiunea ordinară de toamnă, să se înscrie cu prioritate raportul comisiei pe ordinea de zi, lucru care s-a întâmplat. A fost înscris cu prioritate pe ordinea de zi. Săptămâna trecută, plenul Camerei a adoptat ca acest punct să figureze în cursul zilei de astăzi pe locul întâi. Totul a decurs regulamentar.

A doua chestiune. Noi avem acum în discuție procedura de urgență la un raport care s-a cerut comisiei, adoptat ulterior în regim de urgență ca inițiativă legislativă, care se regăsește în prima parte a raportului comisiei, deci, este perfect regulamentar și dumneavoastră aveși dreptate că trebuie să trecem la dezbaterea acestui raport cu ceea ce comisia a adoptat în perioada 15-20 iulie și, prin raport, în 27 august înaintat. Deci, până acum, colegii de la UDMR, din păcate, n-au fost prezenți nici la regulament și nici la comisie să știe ce s-a întâmplat la comisie, din păcate, spun.

S-a venit ulterior din partea comisiei în urma unor negocieri și a unui consens între reprezentanții Puterii și Opoziției din comisie cu altă variantă de text pentru modificarea acelui articol.

Se pune întrebarea dacă este regulamentară această acțiune a colegilor noștri. Parțial este regulamentară. În momentul în care s-a adoptat procedura de urgență, parțial domnule coleg, și vă rog să fiți atent că, parțial, în limba română înseamnă altceva decât credeți dumneavoastră.

Deci, comisia, în momentul în care s-a adoptat procedura de urgență, dacă existau din partea colegilor de la UDMR rețineri, încercări, nu de amânare a dezbaterii, de eliminare a textului de inițiativă în termen de 3 zile, după ziua de 24 august, trebuia să depună amendament de eliminare; n-au depus nici un amendament de eliminare. Vin astăzi să ceară amânare.

Domnilor colegi,

Citiți bine regulamentul și domnul coleg care spunea că este vechi în Parlamentul României, de prin 92, din păcate, nu-l prea cunoaștem decât din 97, când s-a afirmat la acest act normativ, și i-aș spune cu durere că mai este de învățat "înlăuntru" limbii române, cum spunea greșit ieri un coleg, că se află "înlăuntul regulamentului", câte ceva din semnificațiile și detaliile lingvistice ale limbii oficiale române.

Domnule vicepreședinte și domnilor colegi,

Ne găsim în situația umilitoare în care punem în discuție statutul limbii române în învățământul românesc. Deci, punem în discuție statutul limbii oficiale, dacă o învățăm sau nu o învățăm toți împreună ca cetățeni în învățământul preuniversitar și în mod deosebit aici în învățământul universitar. Cred că ar trebui să ne fie rușine, pentru că încălcăm un articol de Constituție, prin care limba română este limbă oficială în acest stat, indiferent de etniile căror aparțin cetățenii acestei țări.

Deci, prin urmare, domnule vicepreședinte, treceți la dezbaterea în procedură de urgență, respectând prevederile regulamentului, art.103-106, a raportului din 27 august. Dacă colegii noștri din Opoziție și de la Putere s-au înțeles să modifice acest lucru, pot să facă, pentru că prima zi de întrunire a comisiei a fost ziua de 8 septembrie, nu au avut când să se întrunească și dacă există un consens pe un amendament, este perfect regulamentar și de aceea am spus, parțial, domnule coleg. Nu ne găsim în situația nouă în care se face de râs, cum ați spus dumneavoastră, Camera Deputaților cu un lucru original. Din păcate, dumneavoastră ați preluat argumentele Opoziției folosite până acum de cel puțin 50 de ori, când vi s-a spus că încălcați regulamentul și Constituția și degeaba ați trecut mai departe, dar acum numai parțial se încalcă. Dar, dacă există un consens politic la nivelul comisiei, vreau să vă spun că se poate accepta, inclusiv ultima formă la care au ajuns prin consens reprezentanții Puterii și ai Opoziției în Comisia de învățământ.

Păcat, trebuie să ne fie rușine că punem în discuție statutul limbii române în învățământul românesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Gavra a depășit, în fine, prin intervențiile dânsului câteva chestiuni de politețe, dar vă pot spune că eu nu sunt de acord cu retrimiterea la comisie, cerută, pentru că este neregulamentară și nu sunt de acord nici cu faptul că raportul din 27 a fost făcut cu încălcarea regulamentului nostru, dimpotrivă, dacă era cazul trebuia atunci să existe o sesizare din partea celor nemulțumiți de acest lucru.

Eu cred că o parte din discuțiile acestea au fost lipsite de relevanță și, ca atare, cred că putem să trecem la dezbaterea acestui proiect de lege. (Doamna deputat Ecaterina Andronescu se consultă cu domnul președinte de ședință.)

Doamna deputat Andronescu, chestiune de procedură.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Intervenția mea este legată de o afirmație pe care unul dintre colegii noștri a făcut-o de la acest microfon, acuzând comisia că în sesiunile din vacanțe s-ar fi ocupat de alte lucruri decât cele care derivau din aplicarea Regulamentului Camerei.

Personal, nu agreez acest lucru și nu consider că domnia sa a avut dreptate, întrucât ne-am dus, am susținut ședințele și am plecat când s-au terminat ședințele. De aceea, consider că este o jignire și sper că domnia sa o regretă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Suntem la nivelul începerii dezbaterii propunerii legislative, suntem în procedură de urgență, trecem la dezbaterea direct pe articole. Vă reamintesc că au fost aprobați următorii timpi: 3 minute pentru intervenții, intervențiile celor care au dreptul conform art.105 din Regulament, și 30 de minute în total pentru întreaga dezbatere. Este, de asemenea, o lege organică.

Deci, la nr.crt.1 din raport și vă rog să fiți atenți, titlul legii.

Voturi pentru? Vă rog numărați voturile pentru. Cu ocazia aceasta verificăm și cvorumul din sală, ca să putem avansa mai ușor în continuare. Vă rog țineți mâinile sus cei care sunteți pentru, ca să putem să numărăm corect. Vă rog foarte mult. Pe partea aceasta s-a numărat și aici au fost câteva mâini ridicate, care pe urmă s-au lăsat și... 16 cu 82 fac 98.

Voturi împotrivă? Și vă rog țineți mâinile sus ca să putem număra, da? Vă rog. 74.

Abțineri? Vă rog țineți mâinile ridicate ca lumea ca să putem număra abținerile. 29 abțineri.

Deci, s-a respins titlul legii.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Total anormal. În țara asta se conduce fără cap.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o situație anormală. Imi permiteți? Vă rog păstrați liniștea, da? (Vociferări.) Vă rog păstrați liniștea în sală!

 
   

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Se vede după rezultatul votului.

Din sală:

Nu mai are obiect.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Textul articolului... Poftim?!

Îi dau cuvântul doamnei deputat Andronescu. Vă rog. Vă rog frumos, păstrați liniștea!

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor și domnilor,

Intervenția mea este legată de faptul că sunt absolut surprinsă de acest vot.

Deci, Legea 88 care este legea evaluării și acreditării academice a fost votată de dumneavoastră în sesiunea trecută. Cum pot eu să accept ca membru al Parlamentului României că un titlu de lege care a fost trecut prin Parlament și votat de acest Parlament, nu de altul, nu mai este recunoscut chiar de însuși Parlamentul care l-a votat. Această lege... (Aplauze din stânga sălii.)

Regret nespus că această completare la Legea 88 a stârnit atâtea pasiuni. Vreau să aduc în fața dumneavoastră câteva argumente. Nu a fost această inițiativă legislativă făcută cu gândul de a obstrucționa învățământul în limbile minorităților naționale. Ea este făcută ca să fie o completare în sensul în care a fost o scăpare a Legii 88. Să fiu mai explicită pentru cei care sunt mai puțin familiarizați cu înființarea unei universități.

Există trei variante prin care o universitate se poate înființa: prin desprinderea dintr-o universitate existentă, prin reunirea unor facultăți existente deja în universități de tradiție sau prin înființarea, de la zero, a unei universități noi. Fiecare dintre aceste situații prevede în procedura de evaluare și acreditare două etape: o etapă de evaluare în urma căreia instituția primește autorizația provizorie de funcționare și după un număr de ani urmează etapa a doua, aceea a acreditării. Această etapă se încheie printr-o lege prin care se recunoaște instituției dreptul de a fi universitate. Pentru toate cele trei situații sunt prevăzute niște criterii de evaluare și de acreditare. În Legea 88 pentru înființarea prin lege se pune între criterii și acela prin care la înființarea prin lege trebuie să existe o facultate acreditată.

Legea 88 prevede existența acestei facultăți acreditate pentru cazul în care universitatea apare prin separare sau prin reunirea unor universități; nu prevede pentru cazul în care se înființează o universitate nouă. Noi nu putem să avem mai multe unități în a judeca procesul de acreditare, noi trebuie să judecăm cu aceeași unitate de măsură. Este o scăpare a legii. Vă rog să o luați așa, nu ca un afront la învățământul în limbile minorităților naționale. Că este această facultate acreditată în limba română, dar suntem în România. În ce limbă trebuia să fie această facultate acreditată? Mi se pare că aceasta este de la sine înțeles și eu cred că nici un membru, nici un cetățean, membru al acestui Parlament nu poate să accepte că limba română poate să nu fie la ea acasă în România.

 
   

Domnul Lazăr Lădariu (din bancă):

Mai explicați-le o dată!

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Dacă noi nu recunoaștem dreptul limbii române de a fi limbă oficială în România, atunci nu putem avea pretenții ca alții să ne recunoască ca pe o nație civilizată și demnă de a intra între celelalte țări ale lumii civilizate.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze din stânga sălii.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, doamnă. Ați avut două intervenții: una pe procedură și una ca inițiator, v-ați înscris în cele 3 minute.

Îi dau cuvântul, pe procedură, domnului deputat Bogdan Niculescu Duvăz. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte și stimați colegi,

Cred că s-a strecurat o confuzie, domnule președinte, poate e timpul să o corectăm. În sensul că lumea din sală a înțeles – colegii noștri, eu însumi am înțeles – că votăm titlul legii de modificare a Legii acreditării, și nu titlul Legii acreditării, care a fost votată și a fost promulgată în România și care, deci, este o lege care funcționează și nu votăm asupra ei astăzi. Votăm, așadar, modificarea.

Iar, în ceea ce privește modificarea acestei legi, cei care sunt împotriva modificării, la 2 luni după ce, abia, noi am votat-o în acest Parlament, sigur că au votat împotrivă. Cred că este cazul, nu să repetăm votul (pentru că acest lucru este nepermis), ci să explicăm acest vot asupra titlului, dacă este cazul. Și, după părerea mea, la o lege de modificare, cred că nu neapărat titlul va trebui să fie supus votului, ci conținutul modificărilor. Dar, sigur, procedurile vă aparțin și dumneavoastră veți acționa ca atare.

În ceea ce privește argumentația inițiatorului, privind o anumită scăpare, noi considerăm că nu este vorba de o scăpare, ci, pentru universitățile noi, există o prevedere expresă în Legea învățământului: cum se înființează acestea și unde vor fi prevăzute limbile în care se predă în aceste universități noi. Deci, din acest punct de vedere, Legea învățământului acoperă integral această secțiune. Precizările au fost necesare și au fost făcute pentru o facultate obligatorie, acreditată în limba română, în cazul în care se formează universități prin unificarea sau prin dizolvarea altor universități. Această precizare e făcută în Legea acreditărilor, ea nu exista în Legea învățământului.

În ceea ce privește înființarea de universități noi, prevederile Legii învățământului (pe care tot noi le-am votat) sunt suficiente, acoperitoare și corecte, în opinia noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, ați avut și dumneavoastră o intervenție pe procedură și una din partea grupului.

Îi dau cuvântul domnului deputat Miron Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PDSR. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimatul coleg Duvăz sigur că, formal, are dreptate. Intervenția numai la titlu..., deci formal, da, e vorba de altă lege, o lege de modificare. Însă, pe fond, nu există nici o confuzie!

Cu toții știm care este miza acestei discuții și ea este aceea a păstrării limbii române în toate unitățile de învățământ superior. Aceasta este problema de fond, pe care o avem în discuție astăzi, indiferent dacă o îmbrăcăm noi într-o formă sau alta.

Mai mult, până acum o oră (pentru că mi-am făcut obiceiul să spun ceea ce se întâmplă, nu ceea ce vreau să se audă), chiar poziția dumneavoastră (nu mă refer la PD, mă refer la putere) era, mai degrabă, pentru votarea acestui proiect de lege. Sigur, în timpul pauzei, am văzut că senatorul Marko Bela, președintele UDMR-ului, a avut o întâlnire cu domnul Diaconescu și cu alți colegi. Am văzut! Și am înțeles de la colegii noștri, de la dumneavoastră, din grupuri, că la ieșirea din întâlnire v-ați schimbat punctul de vedere.

Deci, de aici apare această situație diferită: comisia, în care majoritatea este majoritate, votează într-un fel; iar plenul, bineînțeles, își revine.

Apare pentru mine o singură întrebare, ca cetățean al României și, sigur, ca român, ca naționalitate: Până unde veți reuși să duceți compromisul, în ceea ce privește ființa, limba națională din această țară? După ce am deschis baierile pungii pentru privatizări care duc în afara țării substanța economică, după ce limba română nu mai există în administrație, în locurile unde există majorități, astăzi, stabilim din nou o chestiune ciudată, aceea că în România pot exista universități în care limba română să nu existe!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să vă referiți doar la acest proiect!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să vă atrag atenție că atunci când domnul Duvăz – cu toată cinstea pentru domnia sa – a ieșit din procedură, nu ați avut nimic de spus!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, dumneavoastră, ca lider de grup, puteți să aveți o atitudine referitoare la această lege, dar nu să faceți o declarație politică generală, aceasta e singura chestiune!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Vă spun cu toată stima că pot să vorbesc de la acest microfon, pe timpul grupului, tot ceea ce consider eu, ca deputat, că este motivația acestui comportament antiromânesc al grupurilor de la putere! Vă mulțumesc. (Aplauze ale opoziției. Se strigă: Bravo!)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O faceți încălcând regulamentul, asta-i cu totul altceva... Regulament care datează din perioada când PDSR-ul era la guvernare.

Aveți cuvântul, domnule deputat Ioan Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Fără a încerca să tensionăm raporturile noastre colegiale, așa cum sunt ele, între opoziție și majoritate, vreau să fac o rectificare, întrucât s-au strecurat în discursurile colegilor noștri mai multe erori legislative.

  1. Deci, pentru domnul deputat Duvăz, cu tot respectul și considerația, Legea învățământului, care este legea fundamentală de organizare a învățământului în România, nu prevede ceea ce dumneavoastră spuneați că prevede. Din păcate, nu cunoașteți textul legii și ar fi bine să-l revedeți! Deci, s-a eliminat și textul prin care se definea ce înseamnă în România o "universitate multiculturală". Dumneavoastră l-ați eliminat! Dacă se accepta, nu mai aveam nevoie de asemenea modificări la Legea acreditării.
  2. Acum, am scris un singur lucru, de garantare a perspectivei: " Orice universitate multiculturală se înființează printr-o lege specială." Pentru a putea, însă, elabora o lege specială trebuie să știm ce acredităm, să avem niște criterii tehnice. Universitatea multiculturală se înființează în baza unor criterii tehnice, între care unul dintre ele era să aibă neapărat sau cel puțin o linie de învățământ în limba română. Despre această modificare era vorba în Legea acreditării, care este obligatorie!
  3. Domnule vicepreședinte, materia, într-adevăr, a acestei probleme se află în Legea învățământului. Din păcate, a fost eliminată materia. Atunci, de către dumneavoastră! Din păcate! Deci, legea este incompletă, nu ne spune cum se va înființa o asemenea universitate multiculturală și ce linii de învățământ va avea, precizare necesară în corpul acestei legi.

PUNR-ul a depus o inițiativă legislativă de modificare a Legii învățământului, exact cu această prevedere! Dumneavoastră, puterea, nu ați fost de acord să o discutăm în regim de urgență. Va avea aceeași soartă, pentru că iar vine "Marko Polo" la Camera Deputaților, la consultare și iar șantajul continuă! Limba română nu mai există în România decât în limbajul prozaic al actualei puteri!

Rușine să ne fie, și nouă, și dumneavoastră, că asistăm la asemenea discuții, prin care sfidăm pur și simplu ființa națională a poporului român! Vă mulțumesc. (Aplauze ale opoziției.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, putem să continuăm, da? (Rumoare.) Vă rog foarte mult, păstrați liniștea în sală!

Avem, la nr. crt. 2, preambulul articolului unic, vă rog foarte mult să fiți atenți!

Voci din opoziție:

Ce votăm?!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am spus să fiți atenți, preambulul articolului unic, nr. crt 2 din raport!

Voturi pentru? Vă rog, țineți mâinile sus, ca să putem număra ușor! 99 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 64 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog, țineți mâinile sus, ca să putem număra ușor! 37 de abțineri.

37 și cu 64 fac 101 de voturi împotrivă și abțineri, contra 99 voturi pentru.

Voci din opoziție:

Nu sunt 37!

Voci din opoziție:

Unii au votat de două ori! Să se repete votul! (Vociferări, proteste.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, păstrați-vă nervii! S-a respins.

Trecem la nr. crt. 3 din raport. Domnul deputat Stanciu, din partea inițiatorului? Nu, pe timpul grupului parlamentar. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există, evident, momente în viața fiecăruia când regreți. Eu regret disponibilitatea și timpul pe care colegii din comisie, indiferent de culoarea politică, le-au depus pentru a finaliza acest raport și, în special, de a renegocia acest raport, astfel încât el să fie posibil de a fi votat și de către colegii de la putere.

S-a lucrat miercuri după-masă, s-a lucrat și joi, s-a găsit o soluție de compromis. Constat astăzi, cu mare surprindere, că pe colegii noștri de la UDMR nu îi interesează a învăța în limba maternă, ci îi interesează de a nu fi prezent un picior de român în acea instituție! Pentru că, în fond, ideea, ca atare, a prezenței unei facultăți românești într-o universitate, este votată de dumneavoastră. La alin. 2 și la alin. 3. Era vorba de extinderea acesteia.

Nu vreau să-l contrazic pe distinsul coleg Duvăz, eu am textele aici, Legea învățământului spune foarte clar: "La cerere și prin lege, se pot înființa instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții de învățământ superior se stabilesc în cadrul legii de înființare."

Și dacă nu cer să se înființeze "multiculturală"? Înființează de cealaltă, pentru că legea nu interzice! Și, totodată, dacă se spune că limbile de predare "se stabilesc", hotărârea de Guvern cu Petoffi-Schiller ce limbă a cuprins?!

Deci, legea nu este acoperitoare. Iar Legea nr. 88, care nu a făcut obiectul unui protocol în coaliție (deci, putea fi votată și colegii au votat în consecință), stabilește cadrul: poți fi aviator, dar trebuie să îndeplinești anumite condiții; poți avea o universitate, dar trebuie să aibă o facultate în limba română.

Ce deranjează? Până unde deranjează? Cât se poate suporta acest apertheid pe care care o minoritate îl face asupra majorității?

Cred că este, totodată, inoportun ca noi să acceptăm, pe toate liniile, prezența tuturor în universitățile românești, iar noi să nu avem acces. Cu atât mai mult cu cât această facultate era în limba română, nu neapărat să predea români! Deci, putea preda orice cetățean român care cunoștea limba română: maghiar, eu știu, de alte naționalități.

De aceea, cred că ceea ce se face acum este foarte grav! Este o cedare inadmisibilă la un șantaj al unui grup parlamentar și al unei formațiuni, pe care, afirm cu toată responsabilitatea, nu o interesează învățământul în limba maternă, ci o interesează autonomia teritorială pe criterii etnice!

Ca urmare, închei, domnule președinte. Vă rog să vă analizați conștiința, fiecare dintre dumneavoastră! Știu că voiați să votați această lege, știu că vi s-a impus în urma unor negocieri de sus, regret acest lucru, pentru că nu mai suntem parlamentari și nu mai reprezetăm cetățenii, ci suntem niște marionete în mâna celor care fac cu totul alte jocuri! Regret, încă o dată, acest lucru! (Aplauze ale opoziției. Se strigă: Bravo!)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit cele 3 minute, vă rog să vă încadrați în timpul regulamentar!

Domnul deputat Antonescu, Grupul parlamentar al PDSR.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Stimați colegi,

Îmi pare rău că această discuție, plecând de la o idee bună, acceptată de toți, și de colegii de la putere și de cei din opoziție, a ajuns la o dezbatere care cuprinde cu totul alte probleme sau, dacă vreți, în afara celor cuprinse în această lege. Eu vreau să vă spun că nu înțeleg opoziția dumneavoastră și din punct de vedere tehnic.

Pentru că, dacă citiți aceste două variante: din legea actuală și cea din propunere, veți vedea că propunerea este mult mai permisivă decât legea actuală. Dacă dumneavoastră vreți să mențineți legea actuală, care scrie clar (vă rog să fiți atenți!): "Instituțiile de învățământ superior nou înființate – deci, toate, și de stat, și particulare –, potrivit alin. 2 sau 3, trebuie să aibă cel puțin o facultate acreditată cu predare în limba română." Textul propus de colegii noștri și de comisie spune: "Instituțiile de învățământ superior de stat – deci, numai de stat, nu se mai referă la cele particulare – nou înființate trebuie să aibă cel puțin o facultate cu predare în limba română (și nu mai spune "acreditată", deci, poate să fie și "autorizată") la declanșarea procesului de înființare." Și se completează că: "Filialele trebuie să îndeplinească aceleași condiții."

Eu nu înțeleg de ce vă opuneți, pentru că, după părerea mea, textul acesta e mai permisiv și mai îngăduitor, dacă vreți să spun așa, decât textul inițial. Dacă dumneavoastră vreți să vă opuneți doar din principiu, pentru că trebuie să vă opuneți la o propunere care este susținută de opoziție, atunci, vă înțeleg. Dar nu văd rațiunea acestei opoziții a dumneavoastră, în condițiile în care textul propus de comisie, repet, este mult mai permisiv decât cel care a fost inițial. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Grupului parlamentar al PUNR, domnul deputat Secară. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Gheorghe Secară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, am zăbovit deosebit de mult asupra acestei probleme privind predarea în instituțiile noastre de învățământ superior. Cunoașteți conținutul art. 123 din Legea învățământului cu privire la această problemă. Aprecierea făcută de un antevorbitor, precum că textul de la acest articol ar fi acoperitor și că propunerea legislativă aflată în dezbatere astăzi nu ar mai fi necesară nu este adevărată, deoarece textul din Legea învățământului se referă doar la instituțiile de învățământ multiculturale, pe care le definește: "Limbile de predare, în acest caz, se vor stabili printr-o lege specială."

Cu totul alta este problema în textul pe care noi, comisia, l-am gândit și vi-l supunem atenției. Textul respectiv se referă la: "Instituția de învățământ superior de stat nou înființată trebuie să aibă cel puțin o facultate cu predare în limba română, la declanșarea procedurii de acreditare" (deci, înainte de înființare). Ceea ce este cu totul altceva!

Sigur, dacă zăbovim asupra acestei probleme, firesc ar fi să nici nu ne punem această chestiune, pentru că este de la sine înțeles că toate facultățile care funcționează în țară ar trebui să aibă predare și în limba română... sau cel puțin în limba română. Iată că noi, acum, practic, aproape că cerșim de la colegii noștri de la UDMR această îngăduință! Și domniile lor, prin căi subterane, prin înțelegeri de altă natură, aproape că ne impun acest punct de vedere!

Eu zic să nu cădem în această capcană și să votăm textul, așa cum l-a propus comisia. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz, Partidul Democrat. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, reiau ultima frază a colegului nostru: "Să nu cădem în această capcană!" Și v-aș ruga să nu cădem!

Domnul Gavra a spus aici, cu multă sinceritate și cu mare corectitudine: se încearcă recuperarea a ceea ce nu s-a votat la Legea învățământului, prin Legea acreditării! Legea acreditărilor trebuie să stabilească parametrii tehnici, această prevedere privind facultatea, acreditată sau nu, în limba română nu este un parametru tehnic.

În opinia noastră, este un lucru normal! Și acolo unde vorbim de "multiculturalitate" în Legea învățământului, am spus că limbile în care se predă în aceste universități, oricare ar fi ele, se stabilesc prin legea de înființare. Aici, s-a vorbit inclusiv din partea PRM-ului, evident! că votăm astăzi autonomizarea nu știu căror regiuni... sau știm foarte bine a căror regiuni!

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Da!

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Noi nici măcar nu votăm înființarea unei universități, aici! Înființarea acestei universități nu se poate face decât prin lege! Și vă declar deschis, pentru a nu mai lăsa loc ambiguităților și nici celor care se ascund după degetele de la o mână, că Partidul Democrat nu va vota o lege de înființare a unei universități, dacă ea nu va prevedea să aibă facultate în limba română! Dar, în același timp, nu suntem de acord să votăm un subterfugiu, cu intenții vădit electorale, propus de PRM, de modificare a Legii învățământului, prin Legea de acreditare!

Acesta este punctul nostru de vedere. Vă mulțumesc.

(Aplauze ale majorității.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Andronescu, inițiator. Aveți 3 minute!

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să fac o corectură la cele ce le-a spus distinsul deputat, domnul Duvăz, înainte. Am răspuns o vreme de învățământul superior și mecanismele de evaluare și acreditare academică îmi sunt foarte cunoscute. Domnule deputat, îmi pare rău că trebuie să vă contrazic, existența unei facultăți acreditate într-o universitate nou-înființată este un criteriu tehnic! O condiție ce trebuie neapărat îndeplinită ca universitatea să fie recunoscută, prin lege, ca universitate!

De aceea am venit cu această adăugire, care există pentru două din cele trei situații posibile! De aceea, în spiritul corectitudinii, vă rog să acceptați inițiativa pe care am propus-o, pentru că ea este un criteriu tehnic de acreditare! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

În momentul de față, toată lumea știe care sunt rațiunile conținutului articolului unic, pe care (acest conținut), trebuie să vi-l supun spre aprobare. Deci, rugămintea mea este să fiți atenți!

Supun spre aprobare nr. crt. 3 din raport.

Voturi pentru? Am rugămintea să țineți mâinile sus, ca să putem număra ușor! 97 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, țineți mâinile sus și ocupați-vă locurile în sală, ca să putem număra!

 
   

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Partidul Anti-național Țărănesc și Liberal! Vai de mama lor! Țineți capul jos! Voi meritați spânzurați! Dacă vă spun ăștia să distrugeți Parlamentul, îl distrugeți!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

89 voturi împotrivă.

Abțineri? 25 de abțineri.

 
   

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

UDMR-ul guvernează în România!

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Vin alegerile, o să vă măture pe toți!

Voci din majoritate:

În loc să vă bucurați, că rămâneți voi!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

A fost respins și conținutul articolului unic. (Se strigă ironic Bravo! Aplauze ale opoziției.)

Deci, practic, noi nu avem nici un fel de text în această lege, ca atare, nu am ce supune spre aprobare, ca vot final. Totuși, procedural, va trebui să...

Vă rog să rămâneți în sală, pentru că avem vot! Și, după aceasta, sunt 4 voturi finale, dintre care 2 de legi organice!

Îi dau cuvântul domnului vicepreședinte Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Potrivit Constituției și regulamentului, o lege se aprobă sau se respinge. Au fost numeroase cazurile, atunci când o lege a fost votată capitol cu capitol, articol cu articol, alineat cu alineat și, totuși, în final, a fost respinsă la vot. Pe bază de simetrie, dumneavoastră, acum, trebuie ca, totuși, legea, în ansamblul ei, să o supuneți votului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pentru ca să nu apară nici un fel de discuții procedurale, voi supune spre aprobare și legea, în ansamblul ei. Și, vă rog, nu părăsiți sala de ședințe!

În ce privește procedura de vot, domnul deputat Anghel Stanciu dorește să intervină. Vă rog!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Este bine ca opțiunea noastr㠖 poate corectă, poate mai puțin corect㠖 să rămână în istoria acestui Parlament. De aceea, vă adresez rugămintea să fiți de acord să votăm nominal, astfel încât, peste timp, să vedem, cei care am greșit, de ce am greșit; să vedem, cei care am făcut bine, de ce am făcut bine.

Deci, vă propun, domnule președinte, procedura de vot nominal.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputată Viorica Afrăsinei. Aveți cuvântul!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Grupul parlamentar al PDSR, sesizând în timpul dezbaterilor modificarea radicală a opiniilor unor grupuri parlamentare din coaliția majoritară la proiectul în discuție, vă solicită, înainte de exprimarea votului final, o pauză de consultări de 20 de minute.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a trece la voturi și la alte lucruri, trebuie să acord această pauză, la solicitarea Grupului parlamentar al PDSR. Am următoarea rugăminte: să veniți cu toții, ca să putem supune spre aprobare nu numai această lege, ci și cele 4 legi, care au rămas de vot final: 2 din săptămâna trecută și 2 de ieri. Deci, la ora 12,40, reluăm lucrările.

 
    După pauză  
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Constat că pauza cerută de Grupul parlamentar al PDSR se lungește. Liderii grupului au venit, dar văd că n-au venit secretarii de ședință și nici nu avem cvorumul de lucru.

Eu dau pauza de masă și rugămintea mea este ca la ora 14,00 să continuăm activitatea.

N-am dat pauza înainte, pentru că regulamentul nostru spune așa: programul se adoptă în fiecare zi. Și se știe exact că programul este până la ora 13,00. Așa s-a votat.

Ca atare, eu nu pot să încalc programul decât dacă lungesc programul de după-amiază. Nu s-a cerut acest lucru, ca programul să fie întrerupt până după pauză și să fie pauza un pic mai scurtă, ca să avem program mai lung după-amiază.

Ca atare, luăm pauză și ne vedem după pauză.

 
    După pauză  
Supunerea la votul final:  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Îi rog pe liderii de grupuri să-și facă datoria și să-i aducă pe colegi de la grupuri și de pe culoare în sala de ședință. Rog, de asemenea, să vină și cel de-al doilea secretar de ședință. Avem un număr de 5 voturi finale pe care trebuie să le exprimăm.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Vom purcede la voturile acestea finale pe care le avem și vom constata cu ocazia primului vot dacă avem sau nu cvorum. Îmi pare rău, dar avem o sonorizare... Dacă nu se aude bine vă rog să mă trageți de mânecă. Dacă la primul vot constatăm că nu avem cvorum, facem un apel nominal. Dacă avem cvorum mergem mai departe.

Primul lucru care trebuie supus spre aprobare este propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Stanciu, ca votul final pentru propunerea legislativă dezbătută anterior să fie vot nominal. Poftim? Votul nominal e vot nominal, deci nu poate să fie decât prin apel.

Eu vă supun spre aprobare această propunere făcută de domnul deputat Stanciu, ca votul final să fie vot nominal.

Voturi pentru? Vă rog țineți mâinile sus ca să putem număra. 76 plus 8, adică 84.

Voturi împotrivă? Ocupați-vă locurile în bănci, că se numără mai ușor. Deci sunt 102.

Abțineri? Vă rog țineți mâinile sus. 3 abțineri.

Propunerea s-a respins prin vot. Eu vă propun ca voturile finale care sunt să aibă loc prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? 105 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Am rugămintea, țineți mâinile sus. 85 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri. S-a acceptat acest tip de vot.

Vă supun spre aprobare propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Legea nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, lege organică.

Voturi pentru? Vă rog, ocupați-vă locurile ca să putem număra mai ușor. 88 de voturi pentru.

Voturi împotrivă. Vă rog țineți mâinile sus. Vă rog să numărați. 96 de voturi împotrivă.

Abțineri? 18 abțineri.

A fost respinsă, având numai 88 de voturi pentru, 96 împotrivă și 18 abțineri. (Aplauze)

Onorați colegi,

Mai avem încă 4 voturi finale programate pentru astăzi.

Proiectul de Lege privind soluționarea conflictelor de muncă, e o lege organică, fac precizarea că este o lege care a fost cerută și de sindicate și înainte de votul final îi dau cuvântul domnului deputat Marian Sârbu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori ca în numele Grupului parlamentar al PDSR să exprim câteva rezerve în legătură cu acest proiect de lege. Mai întâi aș vrea să vă spun că noi am considerat extrem de restrictivă prevederea prin care organizatorii grevei sunt pasibili de a plăti despăgubiri în cazul în care greva este declarată ilegată, despăgubiri care au avut loc sau s-au produs până la declararea grevei ca ilegală. Noi am considerat că ar fi fost mult mai echitabil ca acești organizatori ai grevei să fie obligați la plata despăgubirilor numai în situația în care greva continuă după ce a fost declarată ilegală. Este o primă rezervă pe care aș vrea s-o precizez.

A doua se referă la greva de solidaritate reglementată prin acest proiect de lege, dar care, din păcate, nu urmează o orientare, să spunem, asemănătoare cu majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, vorbind doar despre posibilitatea grevei de solidaritate de 24 de ore, deci pentru o zi, în timp ce majoritatea țărilor din UE acceptă ideea unei greve de solidaritate pe toată perioada în care sindicatul care a declanșat greva se află în această situație.

Cu toate acestea vreau să vă spun că...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să nu părăsiți sala de ședințe până când se termină aceste voturi. Vă rog.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

... Grupul parlamentar al PDSR, cu toate aceste rezerve, nu va vota împotriva acestui proiect de lege, pentru că noi considerăm că este o construcție juridică mult îmbunătățită față de legislația în vigoare, respectiv Legea nr.15/1991, o lege care, așa cum știți, firește, a fost aprobată de Parlament în condiții sociale extrem de tensionate.

Chiar dacă legea, așa cum dorim și noi, va fi votată astăzi, vreau însă să reamintesc că odiseea aprobării ei nu este încă încheiată, pentru că au fost aprobate în formulări diferite prevederile referitoare la posibilitatea unor categorii sociale de a declanșa greva. În timp ce Senatul a aprobat, a adoptat o formulă extrem de restrictivă, noi, Camera Deputaților am adoptat o formulă mult mai permisivă. Va urma deci o comisie de mediere, Grupul parlamentar al PDSR va adopta în comisia de mediere un punct de vedere care, sper, va fi format după o consultare prealabilă între patronatul și sindicatele din zona acelor categorii sociale care sunt vizate de acea restricție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Paula Ivănescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Vă rog.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Acum, înaintea votului final pe această lege, Grupul parlamentar al Partidului Democrat mulțumește plenului Camerei Deputaților că a adoptat această lege într-o formă care mulțumește marile centrale sindicale. Este foarte adevărat că noi am renunțat la multe lucruri pe care le-au gândit colegii noștri din guvern, colegii noștri care ne reprezintă, cel puțin în Coaliția guvernamentală, pentru a da dreptate și a face dreptate experienței și activității centralelor sindicale.

Eu sper că am făcut un mare pas înainte în a ordona viața socială și a înțelege care sunt responsabilitățile noastre, fie că suntem patroni, fie că suntem guvern, fie că suntem sindicate. Deci, Grupul parlamentar al PD va vota această lege și mulțumește întregii Camere a Deputaților pentru votul favorabil pe care, suntem siguri că-l veți da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci cu aceste declarații trecem la votul final. Am votat ca votul să fie prin vot deschis cu mâna ridicată. Vot final la proiectul de Lege privind soluționarea conflictelor de muncă, lege organică.

Voturi pentru? Marea majoritate.

Voturi împotrivă. Nu e nici un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi, în prezența cvorumului normal pentru votare de lege, vot final, lege adoptată.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr.60/1974, lege ordinară. Vot final.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri. 3 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi a fost adoptat.

Urmează proiectul de Lege pentru ratificarea tratatului de prietenie și colaborare între România și Republica Uzbekistan, semnat la București la 6 iunie 1996, lege cu caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat.

Și, ultima, propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi ale Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată, o lege cu caracter organic. Vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi a fost adoptată.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.  

Cu aceasta, onorați colegi, trecem la punctul următor de pe ordinea de zi. Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească. Este o lege organică, pentru care, în data de 14 iunie 1999, la solicitarea Guvernului, Camera Deputaților a adoptat procedura de urgență. O să rog biroul comisiei să-și ocupe locurile și să propună timpii pentru dezbatere și timpii pentru dezbaterea întregului proiect de lege. Deci dezbaterile pe intervenții și pe întregul proiect.

Da, din partea biroului comisiei, domnul deputat Grădinaru.

   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru întreaga lege 40 de minute, iar la fiecare articol 3 minute.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci 3 minute la fiecare intervenție și 40 de minute în total, da?

Vă supun spre aprobare cei doi timpi, 3 minute pentru intervenții și 40 de minute pentru tot.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi au fost adoptați.

Urmează să trecem la dezbaterea acestui proiect direct pe articole. Fac precizarea că există un raport suplimentar care a fost difuzat și că va trebui să le întrețesem în așa fel încât să putem adopta proiectul... trebuie foarte multă atenție. Deci, titlul legii.

Dacă sunt intervenții, o să vă rog să aveți o reacție rapidă ca să putem să intervenim rapid. La titlul legii aveți... De procedură, sigur că da. Doamna deputat Dumitriu.

 
   

Doamna Carmen Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Deși o să se invoce la intervenția mea procedura utilizată într-o asemenea situație, mă refer la procedura de urgență, cred că este foarte oportună intervenția mea, având în vedere că ea este justificată și de stenograma ședinței de marțea trecută. Motivele retrimiterii raportului asupra proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 privind organizarea judecătorească, așa cum o dovedește, cum am precizat mai sus, stenograma ședinței de marțea trecută, au fost următoarele: completarea raportului și cu celelalte proiecte de lege ce își au sediul materiei și fac referire la acest proiect de lege, datorită faptului că ele au consecințe importante asupra acestui proiect de lege. Și fac referire la proiectul de Lege privind instituirea instanțelor specializate în soluționarea litigiilor de muncă, al Partidului Democrației Sociale, ce s-a transformat, stimați colegi, într-o minge de ping-pong între cele două comisii: Comisia pentru muncă și Comisia juridică.

Atâta timp cât oportunitatea existenței lui a dus la retrimiterea raportului inițial, pentru completarea lui, la Comisia juridică, datorită faptului că s-a respins cererea noastră de a ne transforma proiectul în amendamente la acest proiect de lege, cer a se supune votului plenului Camerei Deputaților discutarea amendamentelor noastre, deoarece considerăm că ele sunt chestiuni de fond, care atacă însăși oportunitatea proiectului promovat de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. La această chestiune de procedură o să rog comisia să răspundă.

Domnule deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Toate chestiunile care sunt de fond au fost trimise spre examinare unei comisii, aceea pentru muncă, deși, în mod normal, ar fi trebuit să fie trimise la comisia noastră. Dar noi am fost confruntați pe data de 8 septembrie cu această situație procesuală din care nu se putea ieși. Comisia juridică era în avizare, și nu în fond, dumnealor voiau să convertească un proiect în amendamente, ceea ce nu se putea pe loc, iar noi nu eram în fond, altă comisie era învestită de Biroul permanent cu rezolvarea chestiunii pe fond, ceea ce a spus și colega noastră acum. Eu am fost întotdeauna nemulțumit de faptul că, nu știu din ce motive, Comisia juridică este eludată în anumite situații, în loc să fie ea învestită cu raport în fond, i se dă numai să facă aviz. Dar vă reaminesc respectuos că atunci când plenul, când domniile voastre ați decis ca să se returneze la comisie nu s-a spus de către domniile voastre, fiindcă nu s-a cerut la timp, ca ea, Comisia juridică să fie învestită cu raport în fond. Datorită acestei scăpări sau acestei împrejurări care nu s-a valorificat la timp comisia a rămas întotdeauna învestită numai în avizare. Așa fiind, nu puteam să discutăm amendamente care țin de o lege care este în fond la altă comisie. Lucrurile sunt prea clare ca să le mai discutăm. Repet, deși eu nu aveam nimic împotriva acelor idei, acelor convertiri de texte în amendamente, dar noi nu puteam face, în poziția în care eram învestiți, decât ceea ce am făcut. Prin urmare, dumneavoastră urmează să hotărâți.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Răspunsul care este la amendaementele respective?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Că nu puteau fi luate în considerare pentru rațiunile arătate. Am spus. Sunt absolut niște baraje de procedură.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Miron Mitrea, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Sigur, nu sunt nici președintele Comisiei juridice, nici al Comisiei pentru muncă și protecție socială, nici nu-mi aduc aminte exact în acest moment, din sutele de inițiative legislative, unde a fost trimisă această inițiativă legislativă spre avizare pe fond. Dacă a fost trimisă la altă comisie decât la Comisia juridică este, în mod cert, o greșeală. Am, totuși, cu tot respectul pentru domnul Popescu, am o întrebare, dacă știați că nu e la comisia dumneavoastră, de ce nu ne-ați spus luni, când am discutat problema?, ca să vedem ce putem face, pentru că istoria acestui proiect de lege este interesantă. Am depus, împreună cu 3 colegi, o inițiativă legislativă la Biroul permanent. Sigur că ea fost trimisă Guvernului spre aviz. În același timp, la Guvern exista o propunere legislativă privind modificarea Legii de organizare judecătorească care a preluat două articolașe din propunerea noastră legislativă, a venit ca inițiativă a Guvernului, iar propunerea noastră a avut aviz negativ.

Deja această istorie se repetă, nu e prima oară în această perioadă. Însă creează prima dovadă, după părerea mea, de rea-voință privind punerea în discuție a unei inițiative legislative care nu are multă încărcătură politică. Este o inițiativă socială.

Mai mult, cea care vine de la Guvern, eu nu știu, nu mă pricep, nu sunt de specialitate, dacă era nevoie să opereze și alte modificări în Legea de organizare judecătorească, să mărească anii de pensii, să mărească salarii sau alte lucruri. Însă constat că se folosește discuția cu sindicatele, negocierea cu sindicatele ca să se introducă și să se vină în fața noastră, să se introducă cu totul și cu totul alte modificări ale legii. Repet, nu știu dacă este bine sau este rău. Oricum este imoral. Sindicatele știu că au în față o lege privind înființarea tribunalelor muncii, pentru că așa se înțelege această chestiune, când colo, este o lege undeva pe lângă. Mărește niște ani de pensionare, mărește niște salarii, mă rog, repet poate fi corect așa, și ici colo lasă impresia că se ocupă de tribunalele muncii, lucru cu totul și cu totul fals. Ceea ce ne pune pe noi parlamentarii, pe toți, în situația de a vota această lege știind că nu rezolvă problema de fond și este de fapt o păcăleală pentru sindicate sau a încerca, așa cum am încercat să vă rugăm să ne uităm pe proiecte împreună, rămânând și ceea ce Ministerul Justiției are nevoie să majoreze - salarii și ani de pensie, dar să intre și problema litigiilor de muncă și rezolvarea lor în mod serios. Și asta vă spun pentru că am fost lider de sindicat. Ceea ce este prevăzut acum nu este nimic, este doar apă de ploaie, și dacă noi vrem să ne facem că nu înțelegem, sigur ne vom face că nu înțelegem.

De aceea, domnule președinte, eu propun să facem o pauză, îmi pare rău că trebuie să cer acest lucru astăzi, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, reprezentantul Guvernului și cu inițiatorii, să găsim o soluție ca această lege să fie o lege comună, să se ocupe de toate problemele care sunt în discuție. Nu vreau, am spus, să dau la o parte o parte sau alta dintre probleme, dar să fie o lege care este așteptată de societate, Legea privind tribunalele muncii. Asta este rugămintea mea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am înțeles, dacă lucrurile sunt așa, că ați cerut o pauză în care să existe o discuție pentru căutarea unei soluții între președintele Comisiei juridice, președintele Comisiei pentru muncă, inițiator și inițiatorii de la cealaltă lege.

Având în vedere că este o pauză de consultări, cerută de un lider de grup, eu nu pot să nu aprob acest lucru, rugămintea mea este ca aici, la fața locului, să încercăm să rezolvăm această chestiune, deci o să vă rog pe cei solicitați să vă întruniți și să găsiți o soluție pentru ieșirea din acest impas.

Sper ca o pauză de un sfert de oră să fie suficientă.

 
    După pauză  
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Are cuvântul domnul Miron Mitrea.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă rog, ca să nu blocăm legea, procedura trebuie să fie una mai elastică, și propunerea este să discutăm proiectul de lege. Sigur, cele 8 sau 9 amendamente pe care le aveți în față și pe care Comisia juridică, de disciplină și imunități din motive procedurale, și a avut dreptate, nu a putut să le discute, să fie discutate direct în plen, astfel încât să nu mai trimitem o dată la comisie această lege care este urgentă, până la urmă. Sigur că în ceste condiții fac apel la președintele comisiei să modifice bugetul de timp alocat proiectului de lege, care se va mări, nu numai pentru intervenții, ci pentru toată legea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Emil Popescu, ați fost atent?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da. Suntem de acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, sunteți de acord.

Eu vă propun următoarea variantă, ca să putem ieși din impas. Lăsăm cele 40 de minute pentru textul legii și pentru amendamentele din cele două rapoarte și adăugăm la acestea timpul necesar dezbaterii celor câteva amendamente care au fost... - da, sunt aici, - care au fost nediscutate, în așa fel încât să putem trece peste acest moment și cred că nu ne mai blocăm cu proceduri complicate, cu comisia, cu celelalte.

Putem trece la dezbaterea proiectului de lege, domnule deputat Popescu, da?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, sigur.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Putem trece, da? Bun.

Titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Art.I preambul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aici, la pct.6 preambul, textul inițiatorului.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Primul alineat, textul inițiatorului.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 este la nr.crt.1, amendamente admise de pe pagina.2 din primul raport, amendament propus de doamna deputat Carmen Dumitriu și admis.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ultimul alineat, 3.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, în ansamblu.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7, textul inițiatorului.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8. Domnul deputat Stan. Aveți cuvântul.

Am o rugăminte. Mai sunt încă 2 amendamente la pct.2, legate tot de pct.6, pe care l-am trecut adineauri. E vorba de introducerea pct.61 și pct.62, după pct.6. Nu mi-a fost marcat aici lucrul acesta.

Deci pct.61.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.62.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum ne întoarcem la pct.8, unde aveți dumneavoastră probabil un amendament.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu permisiunea dumneavoastră vă citesc acest articol: "Personalul de specialitate juridică de execuție și de conducere, inclusiv secretarul general și adjuncții acestuia din Ministerul Justiției, precum și personalul de instruire și conducere de specialitate juridică din Institutul Național al Magistraturii, indiferent de vechime este asimilat magistraților pe durata îndeplinirii funcției. Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile și îndatoririle magistraților se aplică în mod corespunzător și acestor magistrați." Ce înseamnă asta?

În primul rând, această prevedere este imorală, din mai multe privințe. Deci extindem drepturile pe care le au magistrații asupra personalului din Ministerul Justiției. Ce înseamnă asta? Doamna directoare Pop, aici prezentă, pe lângă salariul pe care îl are, poate să primească și 50% spor pentru condiții neuropsihice deosebite, dar poate se gândește domnul ministru Stoica, pentru ședințele pe care le face în minister, să le dea și 2% spor pentru fiecare ședință. Asta este problema. În spatele unei legi care trebuia să reglementeze tribunalele muncii venim cu prevederi salariale care nedreptățesc pe ceilalți bugetari din România. Eu am impresia că domnul Stoica hipnotizează Guvernul. Pentru că în lista pe care a dat-o domnul prim-ministru Radu Vasile, între cele 10 legi care au prioritate să fie votate de Camera Deputaților, e și această lege. Nu se poate așa ceva! Au promis domnul ministru Stoica și doamna directoare Pop că vor face o lege de salarizare în care să se prevadă salarii cât doresc dânșii de mari, dar fără aceste sporuri aberante, și în loc să facem această lege nouă venim cu extinderea ei. Nu se poate așa ceva!

Deci, propun eliminarea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stan a vorbit din partea Grupului parlamentar al PDSR, pentru că am văzut că nu este un amendament respins aici. Aveți amendament respins? Din partea grupului vorbește aici câte un deputat desemnat de fiecare grup parlamentar. Autorii amendamentelor ... dar, nu e cazul aici. Doriți să interveniți?

Din partea Grupului parlamentar al PUNR, domnul deputat Leon Pop.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema asimilării unor funcționari din Ministerul Justiției - în speță, e vorba de secretarii generali, secretarii generali adjuncți, directorul general și directorii - cu magistrații, este cazul să se pună acum și să se rezolve o dată pentru totdeauna.

Pe marginea acestei probleme au fost discuții și în Comisia juridică. Acolo era de față un domn deputat care a pus exact problema pe care o pune domnul deputat Stan acum.

Și, atunci, eu am încercat să răspund în felul următor. Dacă, să zicem, în Ministerul de Interne îl promovez pe șeful Poliției Prahova, director în minister sau director general sau secretar general la Ministerul de Interne, îi dau în plus la leafă între 1 și 2 milioane, promovându-l de la Ploiești la București. Dacă aceeași promovare încerci s-o faci privind pe un judecător de la Curtea de Apel sau Tribunalul Județean Prahova, și pe acesta îl aduci secretar general, director general sau director în Ministerul Justiției, îi diminuezi leafa între 1 000 000 și 2 000 000. Aceasta este realitatea. În aceste condiții, Ministerul Justiției se vede pus în situația de a nu avea cu cine să lucreze, de a nu avea un aparat propriu de funcționari care să gestioneze, să administreze treburile justiției în țară. Și pentru aceste motive, legea aceasta vine să reglementeze în felul acesta problema.

Încă o dată, vă spun, aduci pe șeful Poliției de la Prahova, să zicem, și-l faci director în Ministerul de Interne, îi dai un milion în plus. Aduci un judecător de la Prahova și-l faci director în Ministerul Justiției, îi iei un milion, un milion jumătate, și, în aceste condiții, modificarea se impune, asta pentru că realmente n-o să aibă cine lucra în Ministerul Justiției. Este o realitate pe care, dacă nu o credem așa, să se facă o verificare, o comisie să se instituie și să verifice acest lucru.

Nu spun, dar este inadmisibil, nu se poate concepe altfel, sau se poate concpe, să aducem pe judecător la nivelul din vremea comunismului și să ne batem noi joc de magistratură. Așa cum magistrații n-au fost văzuți cu ochi buni de comunism, să nu facem același lucru și să îi vedem cu ochi buni sau foarte buni și noi, pentru că reprezintă a treia putere în stat și trebuie să le dăm atuurile și argumentele de care au nevoie pentru a-și exercita activitatea în condițiile legii, cum trebuie. Altfel, ce facem? Ratăm și de data aceasta situația judecătorilor, magistraților din tribunale care urmează sau vor, sau trebuie să fie aduși în Ministerul Justiției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Dacă mai dorește din partea vreunui grup parlamentar să ia cuvântul cineva? Nu.

Doriți, din partea inițiatorilor, să răspundeți? Nu.

Domnul secretar de stat Baias.

 
   

Domnul Flavius Baias:

Foarte pe scurt. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să observați că modificarea de astăzi nu afectează esența textului care există în lege din 1992. Este vorba de art.43 alin.2 care a fost votat în această formă în anul 1992 și a asimilat pe consilierii din Ministerul Justiției cu magistrații. Mergând mai în spate în istorie, și în 1990 a existat un act normativ similar care nu a făcut altceva decât să reia tradiția interbelică și antebelică a României, în care Legea de organizare judecătorească prevedea, pentru rațiunile pe care le-a expus aici foarte bine domnul deputat Pop, și-i mulțumesc, prevedea, spun, acea lege, asimilarea consilierilor din Ministerul Justiției cu magistrații, pentru că, într-adevăr, cu un ultim argument, de fapt, de data aceasta, în prezent, cea mai mare parte a celor care lucrează în Ministerul Justiției sunt magistrați detașați, potrivit Legii de organizare judecătorească, așa cum a fost ea votată în 1992 și modificată în 1997.

De fapt, de ce această modificare a art.43 alin.2, și cu asta închei, naște asemenea discuții? Numai și numai pentru faptul că după anul 1997, când a fost votată ultima modificare a legii, au fost create posturile la nivelul întregului executiv de secretar general și secretar general adjunct. Fiecare minister are la ora aceasta ca un cap al administrației, care e firesc să existe în zona unde se separă nivelul politic de cel administrativ, deci fiecare minister are acest șef al staffului, al administrației pe secretarul general, ajutat, dacă e cazul, de adjuncți.

Intervenind această modificare, am propus modificarea art.43 alin.2 pentru a-i include printre asimilați și pe secretarii generali din Ministerul Justiției. Iar secretarii generali din Ministerul Justiției la ora aceasta nu sunt altceva decât judecători detașați în Ministerul Justiției. Aceasta este rațiunea acestui text care în opinia noastră trebuie să rămână în formularea în care a fost propusă și adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedură? Nu puteți să intervenți pe fond, ci numai pe procedură. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Nu vreau să mă refer nici la propunerea domnului Stan, de eliminare, nici la ceea ce au spus antevorbitorii mei. Singura problemă pe care vreau s-o arăt aici este faptul că toată această încurcătură derivă din faptul că atât Biroul permanent, cât și președinții comisiilor nu au în vedere foarte strict prevederile regulamentare în ceea ce privește sesizarea unor comisii pentru întocmirea rapoartelor. Dacă în mod corect, pentru partea de relațiile de muncă, salarizare, protecție socială, Comisia pentru muncă și protecție socială ar fi fost sesizată, măcar cu aviz, am fi avut în momentul acesta o situație lămuritoare. Nefiind sesizată, fiecare om se agață de câte ceva care ține de domeniul în care comisia respectivă se pronunță, care ține de competența comisiei respective.

Rog, în felul acesta, atât Biroul permanent, cât și pe președinții comisiilor, atunci când proiectele de lege vizează competența comisiilor respective, să solicite Biroului permanent să fie investite cu aviz. Acest lucru s-a întâmplat de fapt și cu propunerea noastră legislativă, propunerea PDSR-ului. Ea a fost trimisă la Comisia pentru muncă, când președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități ar fi trebuit să se sesizeze, pentru că este de domeniul, de competența comisiei pe care o conduce, și să solicite să fie învestită comisia respectivă în fondul problemei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, e o observație care mie mi se pare justificată. De altfel, parțial, am încercat, prin acceptarea discutării amendamentelor respective, să corectăm acest lucru. Acum, însă, aici neexistând un amendament respins, eu trebuie să vă spun spre aprobare, fiind numai niște discuții, vă supun spre aprobare pct.8, în forma inițiatorului. Se pare că e forma care a trecut și la Senat, nu? Și vedem pe urmă.

Voturi pentru.

Vă rog foarte mult țineți mâinile sus. Nu putem ... Nu știu dacă ați fost atenți. Am supus spre aprobare pct.8 în forma inițiatorului și am spus, voturi pentru. Rugămintea mea este să ridicați mâinile să vedem cum stăm, nu? 21 de voturi.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Sunt colegi care n-au votat în nici un fel, dar oricum suntem sub cvorum, deci va trebui să vedem dacă facem un apel nominal.

Onorați colegi,

Pentru a nu ajunge la soluția neplăcută, eu vă propun să aplicăm art.128 alin.3, cu rugămintea ca joi să continuăm această dezbatere, și o să rog Comisia juridică să analizeze amendamentele respective mâine, în așa fel încât să putem trece mai ușor la dezbatere joi. Vă rog.

Lucrările s-au încheiat la ora 16,00.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 9 august 2022, 9:46
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro